Jaful din MAE: Ambasadorii corupți numiți politic, chirii de milioane pe imobile de lux, în timp ce România deține palate nefolosite
Ministerul Afacerilor Externe continuă să risipească bani publici într-un mod revoltător, prin practicile de lux ale ambasadorilor numiți politic. În anul 2024, România a plătit 3,25 milioane de euro doar pentru chirii destinate locuințelor ambasadorilor, în condițiile în care în multe capitale europene statul român deține palate și clădiri istorice ce ar fi putut fi folosite gratuit pentru același scop.
Exemplele sunt grăitoare: Palatul Morzini din Praga sau Palatul Béhague din Paris – imobile de patrimoniu aflate în proprietatea statului român – au găzduit, timp de zeci de ani, ambasadori, diplomați și familiile acestora. Astăzi, însă, aceste clădiri sunt lăsate în paragină sau folosite parțial, în timp ce ambasadorii și apropiații lor preferă vile luxoase închiriate pe bani publici.
Dar problema nu este una nouă. Încă din 2016, Curtea de Conturi a semnalat lipsa de eficiență a MAE în gestionarea imobilelor din străinătate, însă la aproape un deceniu distanță nu s-a schimbat nimic. Din contră: în 2024, România a cheltuit peste 40 de milioane de euro pe chirii pentru misiunile diplomatice și reședințele ambasadorilor, chiar și în situațiile în care statul român deține deja clădiri de prestigiu.
Sigur, în țările unde nu există locuințe deținute de România, chiria poate fi justificată. Însă în marile capitale unde ambasadele noastre au imobile de patrimoniu, practica aceasta nu este altceva decât un jaf organizat și un privilegiu arogant pentru ambasadorii numiți pe criterii politice.
Un caz emblematic al risipei banului public este cel al ambasadorului Andrei Muraru la Washington. În timp ce România se confruntă cu dificultăți financiare, MAE a aprobat pentru acesta o vilă de lux pe Massachusetts Avenue, în zona exclusivistă Embassy Row, cu o chirie de 21.000 de dolari pe lună, deși anterior reședința ambasadorului costa circa 13.500 de dolari lunar. Noua locuință, fostă reședință a diplomației iraniene, are 46 de camere, opt dormitoare, opt băi, piscină și o suprafață de peste 2.000 mp, toate plătite din bani publici. Ministerul justifică mutarea prin „degradarea” vechii clădiri – infiltrații, instalații uzate și mobilier învechit –, însă pentru opinia publică rămâne evident că statul român preferă să închirieze imobile somptuoase în loc să investească în întreținerea propriilor clădiri, perpetuând astfel un sistem de privilegii pentru ambasadorii numiți politic.
În timp ce România se confruntă cu o criză economică, cu spitale și școli în ruină și cu milioane de români care abia își plătesc facturile, MAE toacă zeci de milioane pe confortul personal al ambasadorilor săi. O cheltuială inutilă, ofensatoare și profund imorală, care arată disprețul total față de cetățean și față de banul public.
