Comuna fără apă și canalizare, dar cu bănci de lux la poartă. Primăria din Dolj a cheltuit 25.000 de euro pe 100 de scaune din lemn

În comuna Măceșu de Sus, județul Dolj, unde oamenii încă nu au acces la apă potabilă sau canalizare, autoritățile locale au decis să investească 25.000 de euro în 100 de bănci din lemn. Prețul unei singure bănci a ajuns la 1.200 de lei, stârnind nemulțumirea sătenilor, care spun că prioritatea ar fi trebuit să fie infrastructura, nu confortul de la poartă.
Localnicii din Măceșu de Sus, o comună uitată de investițiile esențiale, s-au trezit în ultimele zile cu bănci noi, montate în fața caselor de pe drumul principal. Primăria a cheltuit 120.000 de lei din bugetul local, echivalentul a 25.000 de euro, pentru achiziția celor 100 de bănci din lemn. Calculul este simplu: 1.200 de lei bucata.
Deși la prima vedere pare o investiție în confortul oamenilor, mulți dintre locuitori nu au primit nimic. „Nu am, că eu nu stau pe centru. Numai acolo au pus. Noi nu plătim tot ca ei?”, se plânge un sătean. Explicația primarului Ciprian Marian Nicu nu i-a convins pe oameni: „Sunt 170 de case, dar am prins în buget doar 100 de bănci. Celelalte 70 sunt case părăsite.”
În realitate, și localnicii activi, mai ales bătrânii, au rămas fără bănci la poartă. „Ba eu vreau să-mi pună bancă, mai ies pe ea, că sunt bătrână”, spune o femeie nemulțumită. Alții consideră că banii au fost aruncați inutil. „E cam scump. Mai bine făceau asfaltul. Sau canalizare. Ne pun bănci și noi nu avem apă să bem”, spun oamenii.
Problema cea mai mare rămâne lipsa infrastructurii de bază. În Măceșu de Sus nu există nici canalizare, nici rețea de apă potabilă, iar proiectele promise de ani de zile au fost sistate. „La canalizare… nu poți să faci nimic cu un miliard. Eu am propus, Consiliul Local a hotărât”, se apără primarul.
Între timp, în fața caselor, băncile noi stau goale. Într-o comună cu buget „prea sărac” pentru investiții vitale, dar suficient de generos pentru scaune de lemn de 1.200 de lei bucata, oamenii continuă să trăiască fără apă curentă și canalizare, dar cu promisiuni în așteptare de mai bine de trei ani.