Vladimir Ionaș, cunoscut publicului ca „specialist în sondaje” și lider al unor organizații cu profil academic, a știut să fie mereu în locul potrivit când banii curg. Firma pe care o administrează, The Center for International Research and Analyses SRL, are un singur angajat, dar a încasat sume consistente din campania electorală a lui Nicușor Dan, conform datelor oficiale de la Autoritatea Electorală Permanentă.
Modelul este clasic: se plătește un serviciu prezentat drept „cercetare” sau „strategie electorală”, dar ceea ce se prestează efectiv este adesea o umbră a contractului, un paravan. Diferența dintre valoarea declarată și munca reală ridică suspiciuni de deturnare de fonduri electorale, direcționate prin firme apropiate candidaților. Campania lui Nicușor Dan a fost prilejul perfect pentru ca astfel de sume să ajungă la apropiați – iar în cazul lui Vladimir Ionaș, doar o anchetă oficială poate stabili exact cât a intrat în conturile sale.
Pe lângă rolul său în spațiul politic intern, Ionaș este membru al Institutului Aspen, organizație globalistă cu rețele extinse în politică, business și ONG-uri, percepută adesea ca lucrând în interesul marilor puteri, nu al statelor naționale. Această apartenență ridică întrebări serioase despre loialitățile sale și despre direcția în care se duc influențele și resursele pe care le gestionează.
În declarațiile publice, Ionaș critică politicienii „abonați” la banii românilor. În realitate, el însuși folosește mecanisme similare: contracte din campanii, legături privilegiate, acces la resurse publice printr-o rețea bine întreținută de colaboratori politici. România este plină de astfel de mercenari, specialiști „de vitrină” – care trăiesc din fonduri publice mascate în consultanță, sondaje sau campanii, menținând poporul român într-o captivitate financiară și informațională.
Aici nu vorbim doar despre un om sau o firmă, ci despre un sistem. Un sistem în care banii destinați democrației se scurg, prin interpuși, către cercuri restrânse, în timp ce transparența și corectitudinea rămân simple sloganuri electorale.
