Ilie Bolojan reușește performanța rară de a fi perceput ca un premier mai slab decât Victor Ciorbea, ceea ce până recent părea imposibil. Dacă în anii ’90 Ciorbea era ironizat pentru lentoarea deciziilor și gafele politice, astăzi mulți români îl privesc ca pe un adevărat „profesionist” în comparație cu actualul ocupant al Palatului Victoria.
Bolojan a venit la guvernare pe o imagine de „manager eficient”, dar în câteva luni a demonstrat că nu există viziune, coerență și, mai ales, curaj politic. În loc să rezolve problemele economice și sociale, guvernul său s-a blocat în studii, comisii și promisiuni fără acoperire. Situația economică e pe marginea prăpastiei, investițiile majore stagnează, iar în teritoriu administrațiile locale se plâng de lipsa de sprijin.
În comparație, Ciorbea – oricât de criticat a fost – măcar a încercat să ia decizii, chiar dacă multe s-au dovedit neinspirate. La Bolojan, impresia generală este de absență totală de leadership. România pare condusă de pe pilot automat, în timp ce premierul joacă rolul de comentator al propriei guvernări, nu de coordonator al ei.
În final, dacă în 30 de ani am avut premieri slabi, nehotărâți sau manipulați din umbră, Bolojan pare să fi inaugurat o nouă categorie: premierul invizibil, care reușește să facă din Victor Ciorbea un reper de competență. O performanță tristă pentru țară, dar istorică pentru statistica eșecurilor.
