Cătălin Ghinăraru (AUR): „Aproape o treime din forța de muncă cu studii superioare lucrează în sectorul public. E una dintre marile probleme ale economiei românești.”
„Aproape o treime din forța de muncă cu studii superioare lucrează în sectorul public. E una dintre marile probleme ale economiei”, spune dr. Cătălin Ghinăraru, profesor la Universitatea București și membru AUR. Avem o piață a muncii dezechilibrată, cu prea mulți absolvenți de studii superioare angajați în sectorul public și prea puține locuri pentru cei supracalificați în mediul privat, susține economistul afiliat principalului partid de opoziție din Parlament.
Expert în piața muncii, Cătălin Ghinăraru, 58 de ani, este des consultat de instituții ale UE și a fost secretar științific al Institutului Național de Cercetare Științifică în domeniul Muncii și Protecției Sociale. Acum, el este profesor la Facultatea de Administrație și Afaceri din cadrul Universității București, membru AUR și a figurat pe listele partidului pentru Ministrul Muncii.
De ce e greu să te angajezi după 50 de ani, chiar dacă ești calificat?
Economia nu creează suficiente locuri de muncă pentru specialiști, iar locurile de muncă existente sunt concentrate în administrație, spune Ghinăraru. „Aproape o treime din forța de muncă cu studii superioare lucrează în sectorul public”, explică el expertul. E una dintre marile probleme ale economiei. E concentrarea care explică multe dintre dezechilibrele structurale. E ceea ce duce la frustrări pe piața muncii.
„Noi am reușit să avem în ultimii ani multe locuri de muncă vacante, dar trebuie să vedem și ce locuri de muncă sunt acelea și să ne uităm unde lucrează muncitorii pe care i-am adus din străinătate. Păi lucrează la săpat șanțuri, păi la făcut curat prin hoteluri, la livrări de mâncare. Pe scurt, dacă ești supracalificat, unde să te duci? Nici dacă vrei nu te ia nimeni!”, spune Ghinăraru.
„Sunt multe locuri de muncă vacante, dar nu sunt cele care cer calificări foarte ridicate. Și cu cât ești mai calificat, cu atât e mai greu să găsești un loc de muncă. În plus, la o vârstă mai înaintată, apare și problema nivelul salarial așteptat și a perspectivelor pe care oamenii le au. Deci e foarte dificil să găsești, dar să știți că și pe alte piețe ale muncii e la fel”
„De aceea și această concentrare către zona funcțiilor publice și către zona aparatului bugetar. Eu țin minte că atunci când am lucrat și am făcut un proiect pe această zonă, am constatat că circa 28% din forța de muncă cu studii superioare era concentrată în sectoare publice”, explică specialistul.
Cum vede economistul afiliat la AUR măsurile de austeritate asumate de Guvern
L-am întrebat pe Cătălin Ghinăraru cum „citește” măsurile de austeritate asumate de Guvern. „Nu trebuie să facem o sperietoare din deficitul bugetar”, a răspuns invitatul HotNews.
România, ca multe alte state europene, joacă economic în paradigma regulilor cerute de tratate (Tratatul de la Maastricht care limitează deficitul fiscal la 3% și care a fost semnat în 1992, intrând în vigoare din 1993- n.red.). Dar acestea au fost elaborate pe când structura economiei noastre era alta.
Ghinăraru: Deficitul firesc e una, iresponsabilitatea e altceva
„La urma urmei, deficitul excesiv se raportează la o țintă nominală care a fost fixată în urmă cu foarte mulți ani, în condițiile în care acolo erau alte economii cu alte necesități decât cele ale României. Sigur, asta nu înseamnă că trebuie tolerate comportamente iresponsabile din punct de vedere fiscal-bugetar”, precizează Ghinăraru.
Economistul afiliat principalului partide opoziție din Parlamentul României spune că importantă e zona în care faci acele corecții. Tăierile erau absolut necesare, dar ele sunt complementare cu o diversificare a veniturilor Statului.
„Din nou corecțiile se fac în zona salariaților bugetari și în zona TVA-ului. Sunt măsuri care vor contracta cererea agregată. Dar, atâta vreme cât structura economiei rămâne cea care este acum și care este oarecum deficitară, alte modalități nu prea există. Trebuie umblat la structura economiei, trebuie să ne concentrăm efortul pentru a încuraja ramuri cu valoarea adăugată mai ridicată”, spune expertul.
Cheltuielile cresc, veniturile statului rămân dependente de TVA și taxe pe muncă, iar resursele naturale – deși există – nu sunt valorificate eficient, mai spune Ghinăraru.
„Ceea ce reușește bugetul statului să adune din exploatarea resurselor este nesemnificativ”, semnalează el.
Lecția poloneză și reforma ratată
Polonia a reușit să evite recesiunea în 2009, când toată Europa era în criză. Diferența? „Au făcut reforme la timp, au rupt coada pisicii imediat după 1989”, spune interlocutorul.
România, în schimb, a preferat „reforma graduală”, mereu amânată de ciclurile electorale.
Rezultatul: o piață a muncii dezechilibrată, cu prea mulți absolvenți de studii superioare angajați în sectorul public și prea puține locuri pentru cei supracalificați în mediul privat, spune Cătălin Ghinăraru.
Ocazia ratată a fondurilor europene
România a intrat în UE cu speranțe mari, dar nu a știut să valorifice la maximum fondurile europene. Proiecte redundante, lipsă de consolidare, costuri administrative mari – toate acestea frânează dezvoltarea. „Trebuie să învățăm să folosim aceste fonduri pentru a face reforma structurală, pentru a încuraja activitățile cu valoare adăugată ridicată”, mai spune economistul.
Ce e de făcut? Trei direcții pentru viitor
Ghinăraru susține:
- Mutarea centrului de greutate al fiscalității – de la muncă și TVA spre resursele naturale, pentru a genera venituri noi și sustenabile.
- Reformarea sistemului de salarizare în funcția publică – un sistem unitar, eficient, care să elimine dezechilibrele și să crească eficiența.
- Utilizarea inteligentă a fondurilor europene – consolidarea proiectelor, reducerea costurilor administrative și orientarea spre investiții cu impact real.
O alegere de societate: incluziune sau inițiativă individuală?
Modelul danez, cu taxe mari și servicii sociale extinse, e dat ca exemplu. Dar România nu e încă pregătită să facă această alegere. „O societate incluzivă costă”, avertizează expertul.
Fără încredere în instituții și fără o dezbatere reală despre priorități, România riscă să rămână blocată între trecut și viitor, spune economistul.
„Trebuie să ne luăm soarta în propriile mâini și să folosim instrumentele pe care le avem.” România are resurse, are oportunități, dar are nevoie de viziune și de voință pentru a ieși din ceea ce Cătălin Ghinăraru numește ”cercul vicios al crizelor repetate”.
