România bagă miliarde în reconstrucția Ucrainei, în timp ce drumurile și spitalele proprii se prăbușesc
În plină criză internă, cu spitale în colaps, școli degradate și drumuri impracticabile, autoritățile de la București anunță cu entuziasm planuri ambițioase de reconstrucție pentru Ucraina. Secretarul de stat din Ministerul Transporturilor, Ionel Scrioșteanu, a lăudat parteneriatul româno-italian în domeniul infrastructurii și a subliniat că România va deveni un punct-cheie în refacerea țării vecine. Tot mai multe resurse sunt direcționate spre infrastructura din est, în timp ce regiuni întregi din România rămân uitate de lume.
Oficialii români își orientează tot mai mult atenția și resursele către Ucraina, promovând proiecte masive în parteneriat cu Italia, în numele reconstrucției. În cadrul conferinței „Italy & Romania, building together sustainable infrastructure”, secretarul de stat Ionel Scrioșteanu a declarat că România va juca un rol central în reconstrucția Ucrainei și a amintit despre sutele de kilometri de autostrăzi și drumuri expres aflate în lucru, multe dintre ele cu ajutorul companiilor italiene.
Printre realizările scoase în față de oficialul de la Transporturi se numără coridoarele feroviare reabilitate și deschiderea de noi puncte de frontieră cu Ucraina. Totul este prezentat ca o victorie a diplomației și a parteneriatului economic, în timp ce în numeroase județe din țară oamenii circulă pe drumuri de pământ, iar spitalele funcționează cu aparatură de acum două decenii.
Scrioșteanu a pus accentul și pe un proiect fluvial major numit „Autostrada albastră” ce presupune folosirea navigației pe Dunăre pentru transportul de marfă. Această rută, legată direct de portul Constanța și canalul Dunăre-Marea Neagră, este gândită ca un coridor strategic pentru fluxurile comerciale care vizează în mod direct reconstrucția Ucrainei.
În paralel, autoritățile anunță prioritizarea sistemului feroviar, cu obiectivul de a reduce transportul rutier de marfă. România se grăbește să devină o platformă logistică pentru Ucraina, cu investiții masive în infrastructură adaptată acestui scop.
Toate aceste anunțuri vin în contextul în care zeci de localități din România nu au canalizare, mii de elevi merg zilnic kilometri pe jos până la școală, iar spitalele regionale promise rămân doar pe hârtie. În ciuda promisiunilor făcute cetățenilor români, direcția strategică a Guvernului pare clar orientată spre o agendă externă în care reconstrucția Ucrainei primează în fața reconstrucției propriei țări.
