Zelenski cere sprijin militar de 0,25 % din PIB‑ul statelor membre

Președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a lansat un apel pentru alocarea a 0,25 % din PIB-ul fiecărui stat membru al UE/NATO pentru susținerea industriei de apărare ucrainene.Solicitarea a fost făcută la o conferință de presă desfășurată pe 20 iunie la Kiev, în contextul summitului NATO de la Haga.
Președintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski, a adresat un apel ferm statelor membre ale Uniunii Europene și NATO, cerând ca acestea să aloce cel puțin 0,25 % din Produsul Intern Brut național pentru susținerea industriei de apărare ucrainene. Ideea a fost avansată la o conferință de presă din data de 20 iunie, cu mai puțin de o săptămână înainte de summitul NATO programat la Haga.
Zelenski a subliniat că Ucraina este parte integrantă a securității Europene și pentru a-și susține pe termen lung propria apărare are nevoie de un sprijin structurat în domeniul producției militare. Astfel, propunerea implică creșterea investițiilor în industria de apărare, prin achiziții directe și finanțare, până la 0,25 % din PIB-ul țărilor aliate. “Ucraina face parte din securitatea Europei. Vrem ca 0,25 % din PIB-ul oricărei țări partenere să fie alocat pentru industria noastră de apărare și producția internă”, ar declarat Zelenski.
Miza acestui demers este strategică: Ucraina se confruntă cu intensificarea atacurilor aeriene, scăderea ajutorului militar din partea SUA și o recrudescență a ofensivei rusești. În paralel, țara a început să își dezvolte capacitatea de răspuns prin producție internă, cum a fost recent Operațiunea „Spiderweb”, șirul de atacuri cu drone asupra unor baze aeriene ruse, realizat integral din producție ucraineană.
Totodată, Zelenski a amintit despre modelul danez de sprijin – achizițiile directe din industria ucraineană pentru a oferi ajutor concret și rapid, și a invitat și alte țări să adopte o abordare similară. Discuțiile pentru astfel de parteneriate sunt în desfășurare cu Danemarca, Norvegia, Germania, Marea Britanie și Lituania.
Propunerea de a aloca 0,25 % din PIB în scopul apărării complete agenda summitului de la Haga. De altfel, SUA au propus o țintă și mai ambițioasă, până la 5 % din PIB pentru cheltuieli militare, dar majoritatea statelor NATO se află încă în faza de evaluare. Până în prezent, doar Spania a respins ferm această idee, în timp ce Polonia, Țările de Jos și Suedia s-au arătat deschise la discuții.
Pentru România, acceptarea acestei propuneri ar putea avea mai multe consecințe negative:
• Presiune bugetară majoră: România ar trebui să aloce în jur de 800–900 de milioane de euro anual suplimentar, într-un context economic deja tensionat, cu un deficit bugetar ridicat și nevoia de investiții interne în infrastructură, sănătate și educație.
• Tensiuni sociale și politice: O astfel de contribuție financiară consistentă ar putea genera nemulțumiri în rândul populației, mai ales dacă este percepută ca o prioritate externă în detrimentul problemelor interne.
• Riscul de dezechilibru strategic: Alocarea resurselor către industria de apărare a Ucrainei ar putea duce la amânarea unor proiecte militare proprii sau la o dependență crescută de alianțe externe pentru securitate, în locul consolidării capacității naționale de apărare.
• Complicații diplomatice: O astfel de decizie ar putea fi văzută de Federația Rusă drept o implicare și mai activă a României în sprijinul militar acordat Ucrainei, crescând riscul de escaladare retorică sau cibernetică.