Consiliul Fiscal: Salariul mediu brut din sectorul bugetar, mai mare cu aproape 37% față de cel din mediul privat, în urma majorărilor din 2019
Cheltuielile de personal au crescut în standarde cash cu aproximativ 16,2 miliarde lei (+18,8%) comparativ cu anul trecut, iar faţă de anul 2016 acest agregat s-a majorat cu circa 45,8 miliarde lei (+79,5%), potrivit unui raport al Consiliului Fiscal.
„Comparativ cu anul 2018, cheltuielile de personal au crescut în standarde cash cu aproximativ 16,2 miliarde lei (+18,8%), iar faţă de anul 2016 acest agregat s-a majorat substanţial cu circa 45,8 miliarde lei (+79,5%). În urma majorărilor salariale din 2019, salariul mediu brut a ajuns la nivelul de 6.472 lei/lună în sectorul bugetar, fiind mai mare cu 36,6% faţă de cel din mediul privat. În comparaţie cu celelalte ţări din UE, România înregistrează pentru al doilea an consecutiv cea mai ridicată pondere a cheltuielilor cu salariile în total venituri bugetare (33,8%), fiind chiar mai mare decât nivelurile din perioada pre-criză (2007-2008)”, se menţionează în raport.
Potrivit Consiliului Fiscal, cea mai mare creştere s-a înregistrat în sectorul public de învăţământ, salariul mediu net ajungând în trimestrul IV din 2019 la 5.823 lei, cu 18,8% mai mare decât aceeaşi perioadă a anului precedent.
„Această dinamică a contribuit puternic la ridicarea mediei salariului din sectorul bugetar. În sectorul public cel mai puţin au crescut salariile personalului din domeniile sănătate şi asistenţă socială. Nivelul acestora din ultimul trimestru al anului 2019 a fost de 6.363 lei/lună, înregistrând un ritm de creştere de doar 5,8% comparativ cu ultimul trimestru din 2018. Salariul mediu brut lunar al angajaţilor din administraţie publică şi apărare s-a plasat la valoarea de 8.229 lei în ultimele trei luni din 2019, fiind mai mare cu 13,1% comparativ cu aceeaşi perioadă din anul precedent”, se mai spune în raport.
Potrivit documentului, începând cu anul 2018, modificarea regimului de impozitare a câştigurilor salariale prin transferul contribuţiilor de la angajator la angajat a determinat creşterea taxării muncii prin contribuţii de asigurări sociale, taxarea la nivel agregat nefiind afectată deoarece a fost diminuat impozitul pe venit.
„Pe fondul acestor măsuri, a fost aparent îmbunătăţită capacitatea de autofinanţare a sistemului de pensii în ultimii ani. Astfel, deficitul bugetului de asigurări sociale s-a diminuat până la nivelul de 0,92% din PIB în 2019 de la 1,21% din PIB în 2018. Dar această diminuare nu are corespondent într-o soliditate mai mare a bugetului consolidat, existând nevoia unor ajustări macroeconomice considerabile. De altfel, estimările pentru perioada 2020-2022 arată deteriorarea stării bugetului de asigurări sociale”, se precizează în documentul citat.
Potrivit Consiliului Fiscal, ulterior creşterii cu 165.600 de persoane înregistrată în perioada 2005-2008, numărul total de angajaţi în sectorul guvernamental a scăzut cu 156.133 în intervalul decembrie 2008 – decembrie 2019, până la un nivel de 1,24 milioane.
„Practic, cea mai mare parte a reducerii de personal a avut loc în perioada 2009-2011, când numărul de salariaţi din sectorul bugetar a scăzut cu circa 180.000, acest lucru datorându-se, în principal, introducerii regulii de ‘1 angajat nou la 7 plecări din sistem’ (valabilă până în anul 2012 inclusiv), în timp ce în perioada 2012-2014 diminuarea a fost de circa 9.540 de posturi”, conform sursei citate.
Sursa: www.economica.net
- Corupție, haos și privilegii la STB: sub conducerea USR și PNL, compania de transport a Capitalei se scufundă în datorii și abuzuri
Societatea de Transport București (STB SA), aflată sub administrarea comună a USR și PNL prin Consiliul General al Municipiului București, a devenit un simbol al corupției mascate și al prăbușirii administrative. În timp ce șoferii sunt concediați pentru că îndrăznesc să protesteze, directorii își măresc salariile la niveluri obscene, iar compania se afundă în datorii … - Marcel Ciolacu, Sorina Docuz și zborurile private Nordis – între lux, interese și ambiția de a conduce Buzăul
În timp ce majoritatea românilor se confruntă cu scumpiri, datorii și servicii publice tot mai slabe, o parte din elita politică își continuă viața într-un univers paralel, departe de grijile contribuabililor. În centrul acestui contrast se află Marcel Ciolacu, lider autocrat și potențial candidat la conducerea Consiliului Județean Buzău, surprins în mai multe deplasări private … - Capitala a devenit “raiul traficanţilor de droguri”? Ce spun cifrele despre consumul şi traficul de droguri în București sub administraţia USR
Când un oraș începe să-și piardă reflexul de protecție, devine pradă. Așa arată astăzi Bucureștiul – un oraș care a renunțat la instinctul său de ordine și a fost abandonat într-un haos controlat doar de trafic, betoane și droguri. Sub administrația USR, capitala României a fost transformată într-un teren fertil pentru traficanți, consumatori și rețele … - Haos pe patru roți în Sectorul 6 – Ciucu a blocat Bucureștiul între panseluțe, bannere și șantiere fără capăt
Sub promisiunea „modernizării inteligente”, Ciprian Ciucu a transformat Sectorul 6 într-un labirint de semafoare prost coordonate, străzi rupte și contracte controversate cu firme de casă. Traficul din Sectorul 6 a devenit sinonim cu blocajul. De la ora 7 dimineața până după ora 20:00, bulevardele Iuliu Maniu, Uverturii, Virtuții, Valea Cascadelor și Drumul Taberei sunt un … - Alo, DNA!? Expertul în drone Cătălin Drulă încasa șpăgile de la drumari prin Asociația Pro Infrastructură
Fostul ministru al Transporturilor și candidat al USR la Primăria Capitalei ar fi creat un mecanism ingenios prin care constructorii de drumuri erau obligați să „doneze” către un ONG apropiat USR – pentru a primi plățile de la stat. Mandatul său la Ministerul Transporturilor a devenit simbolul unei noi generații de corupție: corupția cu acte …
