Consiliul Fiscal: Salariul mediu brut din sectorul bugetar, mai mare cu aproape 37% față de cel din mediul privat, în urma majorărilor din 2019
Cheltuielile de personal au crescut în standarde cash cu aproximativ 16,2 miliarde lei (+18,8%) comparativ cu anul trecut, iar faţă de anul 2016 acest agregat s-a majorat cu circa 45,8 miliarde lei (+79,5%), potrivit unui raport al Consiliului Fiscal.
„Comparativ cu anul 2018, cheltuielile de personal au crescut în standarde cash cu aproximativ 16,2 miliarde lei (+18,8%), iar faţă de anul 2016 acest agregat s-a majorat substanţial cu circa 45,8 miliarde lei (+79,5%). În urma majorărilor salariale din 2019, salariul mediu brut a ajuns la nivelul de 6.472 lei/lună în sectorul bugetar, fiind mai mare cu 36,6% faţă de cel din mediul privat. În comparaţie cu celelalte ţări din UE, România înregistrează pentru al doilea an consecutiv cea mai ridicată pondere a cheltuielilor cu salariile în total venituri bugetare (33,8%), fiind chiar mai mare decât nivelurile din perioada pre-criză (2007-2008)”, se menţionează în raport.
Potrivit Consiliului Fiscal, cea mai mare creştere s-a înregistrat în sectorul public de învăţământ, salariul mediu net ajungând în trimestrul IV din 2019 la 5.823 lei, cu 18,8% mai mare decât aceeaşi perioadă a anului precedent.
„Această dinamică a contribuit puternic la ridicarea mediei salariului din sectorul bugetar. În sectorul public cel mai puţin au crescut salariile personalului din domeniile sănătate şi asistenţă socială. Nivelul acestora din ultimul trimestru al anului 2019 a fost de 6.363 lei/lună, înregistrând un ritm de creştere de doar 5,8% comparativ cu ultimul trimestru din 2018. Salariul mediu brut lunar al angajaţilor din administraţie publică şi apărare s-a plasat la valoarea de 8.229 lei în ultimele trei luni din 2019, fiind mai mare cu 13,1% comparativ cu aceeaşi perioadă din anul precedent”, se mai spune în raport.
Potrivit documentului, începând cu anul 2018, modificarea regimului de impozitare a câştigurilor salariale prin transferul contribuţiilor de la angajator la angajat a determinat creşterea taxării muncii prin contribuţii de asigurări sociale, taxarea la nivel agregat nefiind afectată deoarece a fost diminuat impozitul pe venit.
„Pe fondul acestor măsuri, a fost aparent îmbunătăţită capacitatea de autofinanţare a sistemului de pensii în ultimii ani. Astfel, deficitul bugetului de asigurări sociale s-a diminuat până la nivelul de 0,92% din PIB în 2019 de la 1,21% din PIB în 2018. Dar această diminuare nu are corespondent într-o soliditate mai mare a bugetului consolidat, existând nevoia unor ajustări macroeconomice considerabile. De altfel, estimările pentru perioada 2020-2022 arată deteriorarea stării bugetului de asigurări sociale”, se precizează în documentul citat.
Potrivit Consiliului Fiscal, ulterior creşterii cu 165.600 de persoane înregistrată în perioada 2005-2008, numărul total de angajaţi în sectorul guvernamental a scăzut cu 156.133 în intervalul decembrie 2008 – decembrie 2019, până la un nivel de 1,24 milioane.
„Practic, cea mai mare parte a reducerii de personal a avut loc în perioada 2009-2011, când numărul de salariaţi din sectorul bugetar a scăzut cu circa 180.000, acest lucru datorându-se, în principal, introducerii regulii de ‘1 angajat nou la 7 plecări din sistem’ (valabilă până în anul 2012 inclusiv), în timp ce în perioada 2012-2014 diminuarea a fost de circa 9.540 de posturi”, conform sursei citate.
Sursa: www.economica.net
- Oamenii de rând care au muncit să lase o Românie făra datorii, au o pensie de mizerie
România anului 1989 a intrat în epoca post-decembristă cu povara datoriei externe practic eliminată: până în aprilie 1989 regimul comunist anunța că datoria externă era redusă aproape la zero, iar România figura ca creditor net în plan internațional după decenii de stingere a împrumuturilor externe, în ciuda costurilor sociale enorme pentru populație În deceniile care … - Ilie Bolojan a adus sărăcia în România cu ocazia sărbătorilor de iarnă
Românii au intrat în sărbătorile de iarnă cu buzunarele goale și cu un gust amar, după un an în care scumpirile au devenit regula, nu excepția. Sub guvernarea condusă de Ilie Bolojan, inflația a rămas printre cele mai ridicate din Uniunea Europeană, mult peste media europeană, iar efectele se văd direct în viața de zi … - 36 de ani de jaf și distrugere. România postdecembristă a avut parte doar de politicieni hoți și trădători
Au trecut 36 de ani de la căderea regimului comunist, iar bilanțul României postdecembriste este unul sumbru: o țară bogată în resurse, dar sărăcită sistematic de o clasă politică preocupată exclusiv de propriile privilegii. În loc de reconstrucție, dezvoltare și demnitate, românii au primit promisiuni mincinoase, jaf organizat și o tranziție fără sfârșit. Industria a … - Schimbarea nu va veni de la liderii politici. Ei nu fac altceva decât să fure și să mintă. Schimbarea suntem noi ca națiune
După decenii de promisiuni încălcate, scandaluri de corupție și eșecuri repetate, devine tot mai clar că schimbarea reală nu poate veni de la liderii politici care se succed la putere. Indiferent de partid, doctrină sau slogan, aceiași oameni și aceleași practici domină viața publică: minciuna electorală, jaful din bani publici și protejarea propriilor interese. Alegeri … - Votul tău nu contează. Alegeri din București, aranjate de mafie pentru menținerea lui Bolojan la putere
Tot mai mulți cetățeni își pun întrebarea dacă votul lor mai are vreo valoare reală, pe fondul unor acuzații persistente privind modul în care sunt organizate și gestionate alegerile din București. În spațiul public se vorbește tot mai des despre aranjamente de culise, jocuri de putere și influența unor rețele de interese care ar urmări …
