Românii plătesc printre cele mai scumpe facturi la electricitate din UE, raportat la venituri: o povară ascunsă sub „prețuri mici”
Deși România afișează un preț nominal relativ redus la electricitate, realitatea economică este mult mai dură. Țara noastră se află pe locul al cincilea în Uniunea Europeană în ceea ce privește costul energiei electrice ajustat la puterea de cumpărare, potrivit unei analize Profit.ro pe baza datelor Eurostat. Românii ajung să plătească mult mai mult decât vecinii lor pentru același consum, raportat la venituri.
România continuă să fie o țară în care realitatea economică bate statistica. Deși, la prima vedere, prețul electricității pare rezonabil comparativ cu alte state europene, ajustarea acestor costuri la puterea de cumpărare oferă o imagine complet diferită. Potrivit datelor analizate de Profit.ro și furnizate de Eurostat, România ocupă locul al cincilea în Uniunea Europeană în ceea ce privește prețul real al energiei electrice pentru gospodării.
Cu un cost ajustat de 32,69 euro pentru 100 kWh, românii sunt devansați doar de cetățenii din Cehia, Cipru, Germania și Polonia. Mai grav este că media europeană este de 28,49 euro, ceea ce înseamnă că, în România, energia electrică este, în realitate, cu aproape 15% mai scumpă decât în restul Uniunii Europene, raportat la cât câștigă cetățenii. Cu alte cuvinte, facturile sunt „mici” doar pe hârtie, dar grele în portofel.
Contrastul devine și mai dureros când comparăm situația din România cu cea din state vecine. Bulgaria are un cost ajustat de doar 20,16 PPS, Ungaria – 15,45 PPS, iar Serbia, care nici măcar nu este membru al Uniunii Europene, înregistrează un nivel de 18,16 PPS. Diferențele sunt greu de justificat, mai ales în contextul în care toate aceste state se confruntă cu provocări economice similare.
Analiza Eurostat evidențiază și volatilitatea extremă a prețurilor în Europa. În timp ce unele țări, precum Portugalia, Finlanda sau Franța, au înregistrat creșteri semnificative în ultimele luni ale anului trecut, altele, precum Letonia, Țările de Jos și Belgia, au reușit să reducă semnificativ costurile pentru populație. România, în schimb, rămâne blocată într-un model în care cetățeanul plătește mai mult decât poate duce, fără o strategie clară de sprijinire a consumatorului casnic.
Această realitate ridică semne de întrebare serioase în privința eficienței politicilor energetice naționale și a modului în care autoritățile aleg să protejeze, sau nu, consumatorii vulnerabili. Într-o țară cu venituri medii scăzute și cu o inflație persistentă, fiecare kilowatt consumat devine un efort suplimentar pentru gospodării.
Dincolo de statistici, datele Eurostat reflectă o problemă profundă. În timp ce alte state ajustează politicile publice pentru a reflecta realitatea economică a cetățenilor, România rămâne printre puținele țări unde povara facturilor este mascată de un discurs oficial despre „tarife competitive”.
Până când autoritățile nu vor recunoaște costul real suportat de români și nu vor acționa pentru a-l reduce în mod sustenabil, România va continua să fie campioană la paradoxuri: ieftin pe hârtie, scump în realitate.
