Educație cu toleranță zero la violență: Fiecare școală va avea un „grup de acțiune anti-bullying”
Fiecare școală trebuie să aibă un „grup de acțiune anti-bullying”, care trebuie să aibă rolul de „prevenire, identificare și soluționare” a acestui tip de comportament între elevi, prin acțiuni fizice, verbale, relaționale și/sau cibernetice.
Grupul de acțiune va avea maximum 10 membri, între care se vor regăsi directorul unității de învățământ, profesorul consilier școlar, trei cadre didactice formate în problematica violenței, inclusiv a violenței psihologice-bullying, doi sau mai mulți reprezentanți ai elevilor, un reprezentant al părinților, reprezentanți ai autorității locale, potrivit normelor metodologice pentru aplicarea Legii nr. 221/2019 prin care este prevenit și combătut bullying-ul în spațiile destinate învățământului.
Fiecare unitate de învățământ are obligația de a introduce în Regulamentul de Ordine Interioară (ROI) obiectivul „școală cu toleranță zero la violență”. În plus, pentru a veni în sprijinul cadrelor didactice, în perioada următoare, Ministerul Educației și Cercetării va realiza Ghiduri de bune practici pe cicluri de învățământ, privind modul de interacțiune și de intervenție în situațiile de violență psihologică-bullying, se arată în actul normativ, publicat miercuri în Monitorul Oficial.
Scopul normelor metodologice este să faciliteze crearea unui climat sigur și pozitiv în unitatea de învățământ, bazat pe respectarea persoanei, nediscriminare, motivarea pentru învățare și asigurarea stării de bine a antepreșcolarului/preșcolarului/elevului în unitatea de învățământ, transmite Ministerul Educației.
Instituția precizează că normele metodologice oferă un instrument de lucru pentru profesioniștii care lucrează cu antepreșcolarii/preșcolarii/elevii din sistemul educațional, familiile copiilor, autoritățile responsabile cu protecția copilului împotriva violenței, inclusiv a violenței psihologice-bullying și cu furnizorii de servicii specializate pentru reabilitarea copiilor-victime, martori și/sau copiilor cu un comportament agresiv.
Promovarea activităților de prevenire și combatere a tuturor formelor de bullying și cyberbullying în sistemul educațional preuniversitar este un alt obiectiv urmărit, dublat de identificarea, semnalarea și intervenția, în echipă multidisciplinară, în situațiile de violență psihologică-bullying și cyberbullying.
Implementarea planului anti-bullying, la nivelul fiecărei unități școlare, presupune:
- a) activități de informare și conștientizare asupra fenomenului de bullying pentru personalul școlii, copii și părinți;
- b) măsuri de comunicare și informare internă, la nivelul unității de învățământ, cu privire la procedurile de prevenire, identificare, raportare și intervenție a situațiilor de bullying în spațiul școlar;
- c) proceduri de intervenție în situațiile de violență psihologică-bullying;
- d) responsabilizarea cadrelor didactice în scopul intervenției imediate în cazurile de bullying semnalate sau identificate;
- e) organizarea unor activități, precum concursuri, teatru forum ș.a., în scopul încurajării respectării valorilor și misiunii declarate a școlii, participarea la identificarea, medierea sau raportarea situațiilor de bullying;
- f) atragerea părinților în participarea la dezbateri și sesiuni de informare cu privire la bullying;
- g) activități de măsurare a impactului acțiunilor cuprinse în planul anti-bullying și ale eficienței grupului de acțiun;
- h) orice alt tip de activitate care are scopul de a preveni bullying-ul.
Sursa: www.euroactiv.ro
- România are peste 3.000 de localități. Olanda are sub 400. Noi avem birocrați, ei au prosperitate
România este sufocată de un stat gras, birocratic și ineficient, cu peste 3.000 de unități administrative – comune, orașe, municipii, fiecare cu primar, viceprimar, consilieri locali, contabili, șefi de servicii, angajați plătiți din bani publici. Această structură nu aduce dezvoltare, ci sărăcie administrată elegant. În loc să investim în școli, spitale, drumuri sau irigații, întreținem … - Ion Cristoiu: Noi, ca popor, nu avem în fibră ideea demnităţii naţionale, aşa cum o au polonezii, grecii, ungurii, ruşii, turcii, chiar bulgarii
Ion Cristoiu, jurnalist și scriitor român, a vorbit despre demnitatea și independența Poporului Român. Invitat la „Marius Tucă Show”, Ion Cristoiu a vorbit despre campania dusă împotriva independenței României. Jurnalistul spune că imediat după Revoluție, a început o campanie prin care românilor li s-a spus că nu sunt capabili de a fi independenți. De la o țară … - Mirel Palada: Hrana – o importăm și facem deficit comercial; Apa – e doar pentru stăpînii noștri francezi, dacă o folosesc și românii, le pun cătușele; Energie – Am rezolvat-o de acum 30 de ani, am dat Petromul austriecilor, acum urmează să le dăm și gazele
„Hrană. Apă. Energie. Un slogan aparent delirant. Nu e delirant deloc. Să vă explic”, scrie, pe Facebook, sociologul Mirel Palada. „Hrană. O importăm de la străini și facem deficit comercial. Asta pentru că la noi subvențiile agricole sînt mult mai mici decît în vestul Europei. UE nu ne permite să crească subvenția. Egalitate să fie, dar … - Robert Turcescu: „Gata, nu se mai zboară cu economic? Cu avion de linie? S-a trecut la jet privat?”
„Gata, nu se mai zboară cu economic? Cu avion de linie? S-a trecut la jet privat?”, scrie, sarcastic, pe Facebook, jurnalistul Robert Turcescu. Şi Anca Alexandrescu spune: „Cred că este sfidarea zilei: în timp ce țara arde, Nicușor Dan își face poză cu miniștrii USR de 12%. Este o sfidare nu doar la adresa românilor, ci … - Dungaciu: Generaţiile tinere sunt crescute fără conștiință activă, fără memoria trecutului, dezrădăcinate, îndepărtată de memoria familiei
prof. univ. dr. Dan Dungaciu, sociolog, geopolitician și analist, a vorbit despre problemele educaționale ale generațiilor actuale, scrie gandul.ro. Invitat la „Marius Tucă Show”, Dan Dungaciu a vorbit despre generațiile actuale. Acesta a explicat faptul că anii 90 au fost anii în care ultimele generații de elevi au fost școliți cum ar trebui. În anii 90 s-a …
