Avocatul Poporului monitorizează respectarea drepturilor pacienţilor din spitalele COVID
Avocatul Poporului (AP) precizează că monitorizează respectarea drepturilor pacienţilor din spitalele COVID, menţionând că persoanele internate nu au posibilitatea părăsirii acestora decât în baza deciziei unei autorităţi şi că instituţia „are obligaţia să supravegheze tratamentul aplicat oricărui cetăţean aflat în locuri de detenţie”.
AP informează că, în activitatea sa de monitorizare, a solicitat mai multe informaţii şi documente şi a cerut ca pacienţii să fie informaţi cu privire la desfăşurarea monitorizării spitalului de către Avocatul Poporului, dar şi cu privire la posibilitatea de a accesa şi completa on line un chestionar întocmit de AP.
„În contextul actual, trebuie avut în vedere faptul că persoanele internate în spitalele COVID nu au posibilitatea părăsirii acestora decât în baza deciziei unei autorităţi. Mai mult decât atât, în aceste spitale sunt internaţi atât pacienţi simptomatici, dar şi asimptomatici şi suspecţi de COVID, aceştia neavând posibilitatea refuzului internării. În baza mandatului şi în aplicarea acestuia, MNP (Mecanismul Naţional de Prevenire) are obligaţia să monitorizeze tratamentul aplicat oricărei persoane aflate în locurile de detenţie, iar prin activitatea de monitorizare se doreşte asigurarea că persoanelor internate le sunt respectate drepturile fundamentale, dar şi demnitatea”, potrivit unui comunicat al AP, transmis, joi, AGERPRES.
În aplicarea mandatului său constituţional, Instituţia Avocatul Poporului, prin Domeniul privind prevenirea torturii şi a altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante în locurile de detenţie, îndeplineşte încă din anul 2014 atribuţii specifice de Mecanism Naţional de Prevenire, în conformitate cu legislaţia română, menţionează AP.
„În accepţiunea legislaţiei internaţionale şi interne, orice loc în care persoana este lipsită de libertate, de unde nu poate să plece prin voinţa proprie, este considerat loc de detenţie, iar prin Mecanismul Naţional de Prevenire se urmăreşte respectarea drepturilor şi demnităţii persoanelor aflate în acele locuri”, subliniază AP.
Conform sursei citate, legislaţia română a transpus astfel în dreptul intern legislaţia internaţională şi europeană, ratificată de România. Este vorba de Protocolul opţional, adoptat la New York la 18 decembrie 2002, la Convenţia împotriva torturii şi a altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante, adoptată la New York la 10 decembrie 1984, ratificat prin Legea nr. 109/2009.
Avocatul Poporului aminteşte că în anii 2014 şi 2016 în România au avut loc misiuni de evaluare ale Comitetului pentru Prevenirea Torturii, respectiv ale Subcomitetului pentru Prevenirea Torturii, în cadrul cărora au fost vizitate, între altele, spitale, centre de plasament etc. De asemenea, membrii misiunilor au avut întâlniri cu reprezentanţi ai Ministerului Justiţiei, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice şi cu cei ai Ministerului Sănătăţii, în vederea prezentării concluziilor misiunilor.
„Evident, nici centrele de plasament pentru copii, nici căminele de bătrâni, nici chiar penitenciarele, nu sunt locuri de tortură, dar legislaţia europeană care se aplică categoric tuturor statelor europene se referă la prevenirea torturii şi tratamentelor inumane sau degradante în acele locuri în care persoanele sunt lipsite de libertate, în sensul în care nu pot părăsi acele locuri prin voinţa proprie. În mod similar, legislaţia elaborată în cadrul ONU are aceleaşi cerinţe. Transparenţa administrării acestor locuri este esenţială pentru a ne asigura că persoanelor aflate acolo li se respectă drepturile şi demnitatea umană”, a afirmat AP.
Conform sursei citate, în Europa există 46 ţări în care sunt organizate şi funcţionale Mecanisme Naţionale de Prevenire, care au acelaşi tip de competenţe, dintre care sunt amintite: Austria, Belgia, Finlanda, Franţa, Germania, Italia, Olanda, Muntenegru, Polonia, Serbia, Spania, Suedia, Marea Britanie etc.
Ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, a declarat, miercuri, la Digi 24, că nu poate înţelege cum spitalul devine un centru de tortură.
Întrebat referitor la faptul că spitalele din linia întâi, dar şi mai multe spitale de suport au primit o notificare din partea AP în care li se cere să trimită o serie de documente, Nelu Tătaru a spus: „Din punctul de vedere al chirurgului, nu pot înţelege cum spitalul devine un centru de tortură, cum tratamentul aplicat este o tortură, cum cei care s-au luptat trei luni de zile cu COVID, salvând vieţi, în acest moment par a suporta o anchetă. Din punctul de vedere al ministrului Sănătăţii, mă voi informa dacă din punct de vedere legal este vreun suport pentru ce se întâmplă acum. Nu consider normal lucrul care se întâmplă sau faptul că, după o perioadă grea, când s-au relaxat lucrurile, vine cineva să te întrebe, nu o parte medicală, îţi pune un stigmat de centru de detenţie”.
El a adăugat că nu s-au primit sesizări de rele tratamente.
Sursa: www.agerpres.ro
- Poșta Română, codașa Europei de Est: doar Republica Moldova stă mai prost la servicii poștale
Deși și-a îmbunătățit ușor scorul global, Poșta Română rămâne printre cele mai slabe servicii poștale din Europa de Est, devansând doar Republica Moldova. Clasamentul realizat de Uniunea Poștală Universală (UPU) arată că serviciile poștale din România sunt fiabile, dar lipsite de relevanță pentru nevoile actuale ale consumatorilor. România ocupă locul 47 din 180 de țări … - Austeritate doar pe hârtie: DNA taie sporul de „condiții grele” și îl transformă în „spor de stres” pentru a-și păstra salariile uriașe
Deși Guvernul a impus măsuri de austeritate și a plafonat sporurile bugetarilor, la Direcția Națională Anticorupție nu s-a pierdut niciun leu. Angajații DNA, inclusiv procurorul-șef, și-au mutat sumele tăiate de la „condiții grele de muncă” la „spor de stres”, menținându-și veniturile de zeci de mii de lei lunar. În timp ce restul bugetarilor au pierdut … - Eximbank, bomba financiară a statului: credite neperformante de miliarde de lei ar putea umfla deficitul bugetar
Banca de stat Eximbank, aflată sub autoritatea Ministerului Finanțelor, se confruntă cu o criză majoră din cauza creditelor neperformante acordate unor giganți industriali precum GSP Constanța, Liberty Galați și Electrocentrale Craiova. Sumele, estimate la miliarde de lei, riscă să fie transferate în deficitul bugetar al României, în timp ce instituția neagă problemele și invocă o … - Jefuirea românilor: Inflația face un salt și urcă la aproape 10%
Inflația, măsurată de Institutul Național de Statistică prin intermediul Indicelui Prețurilor de Consum, a urcat în august la 9,9%, de la aproape 8% luna trecută. Economiștii spun că ne putem aștepta la o inflație de două cifre în această toamnă. Deși fiecare dintre noi o simțim de câte ori mergem la piață sau intrăm într-un magazin, există … - Percheziții: ”Generăleasa mafiei” de la Spitalul Militar Central, în vizorul DNA – prejudiciu de 10 milioane de euro
Procurorii DNA militari au descins, joi dimineață, la Spitalul militar central și în alte 18 locații într-un doar în care ar fi vizată directoarea unității spitalicești și în care prejudiciul ar fi de aproape 10 milioane de lei, transmis surse judiciare autorului acestui material. Potrivit acestora faptele cercetate în dosar ar fi de abuz în …
