Avocatul Poporului monitorizează respectarea drepturilor pacienţilor din spitalele COVID
Avocatul Poporului (AP) precizează că monitorizează respectarea drepturilor pacienţilor din spitalele COVID, menţionând că persoanele internate nu au posibilitatea părăsirii acestora decât în baza deciziei unei autorităţi şi că instituţia „are obligaţia să supravegheze tratamentul aplicat oricărui cetăţean aflat în locuri de detenţie”.
AP informează că, în activitatea sa de monitorizare, a solicitat mai multe informaţii şi documente şi a cerut ca pacienţii să fie informaţi cu privire la desfăşurarea monitorizării spitalului de către Avocatul Poporului, dar şi cu privire la posibilitatea de a accesa şi completa on line un chestionar întocmit de AP.
„În contextul actual, trebuie avut în vedere faptul că persoanele internate în spitalele COVID nu au posibilitatea părăsirii acestora decât în baza deciziei unei autorităţi. Mai mult decât atât, în aceste spitale sunt internaţi atât pacienţi simptomatici, dar şi asimptomatici şi suspecţi de COVID, aceştia neavând posibilitatea refuzului internării. În baza mandatului şi în aplicarea acestuia, MNP (Mecanismul Naţional de Prevenire) are obligaţia să monitorizeze tratamentul aplicat oricărei persoane aflate în locurile de detenţie, iar prin activitatea de monitorizare se doreşte asigurarea că persoanelor internate le sunt respectate drepturile fundamentale, dar şi demnitatea”, potrivit unui comunicat al AP, transmis, joi, AGERPRES.
În aplicarea mandatului său constituţional, Instituţia Avocatul Poporului, prin Domeniul privind prevenirea torturii şi a altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante în locurile de detenţie, îndeplineşte încă din anul 2014 atribuţii specifice de Mecanism Naţional de Prevenire, în conformitate cu legislaţia română, menţionează AP.
„În accepţiunea legislaţiei internaţionale şi interne, orice loc în care persoana este lipsită de libertate, de unde nu poate să plece prin voinţa proprie, este considerat loc de detenţie, iar prin Mecanismul Naţional de Prevenire se urmăreşte respectarea drepturilor şi demnităţii persoanelor aflate în acele locuri”, subliniază AP.
Conform sursei citate, legislaţia română a transpus astfel în dreptul intern legislaţia internaţională şi europeană, ratificată de România. Este vorba de Protocolul opţional, adoptat la New York la 18 decembrie 2002, la Convenţia împotriva torturii şi a altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante, adoptată la New York la 10 decembrie 1984, ratificat prin Legea nr. 109/2009.
Avocatul Poporului aminteşte că în anii 2014 şi 2016 în România au avut loc misiuni de evaluare ale Comitetului pentru Prevenirea Torturii, respectiv ale Subcomitetului pentru Prevenirea Torturii, în cadrul cărora au fost vizitate, între altele, spitale, centre de plasament etc. De asemenea, membrii misiunilor au avut întâlniri cu reprezentanţi ai Ministerului Justiţiei, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice şi cu cei ai Ministerului Sănătăţii, în vederea prezentării concluziilor misiunilor.
„Evident, nici centrele de plasament pentru copii, nici căminele de bătrâni, nici chiar penitenciarele, nu sunt locuri de tortură, dar legislaţia europeană care se aplică categoric tuturor statelor europene se referă la prevenirea torturii şi tratamentelor inumane sau degradante în acele locuri în care persoanele sunt lipsite de libertate, în sensul în care nu pot părăsi acele locuri prin voinţa proprie. În mod similar, legislaţia elaborată în cadrul ONU are aceleaşi cerinţe. Transparenţa administrării acestor locuri este esenţială pentru a ne asigura că persoanelor aflate acolo li se respectă drepturile şi demnitatea umană”, a afirmat AP.
Conform sursei citate, în Europa există 46 ţări în care sunt organizate şi funcţionale Mecanisme Naţionale de Prevenire, care au acelaşi tip de competenţe, dintre care sunt amintite: Austria, Belgia, Finlanda, Franţa, Germania, Italia, Olanda, Muntenegru, Polonia, Serbia, Spania, Suedia, Marea Britanie etc.
Ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, a declarat, miercuri, la Digi 24, că nu poate înţelege cum spitalul devine un centru de tortură.
Întrebat referitor la faptul că spitalele din linia întâi, dar şi mai multe spitale de suport au primit o notificare din partea AP în care li se cere să trimită o serie de documente, Nelu Tătaru a spus: „Din punctul de vedere al chirurgului, nu pot înţelege cum spitalul devine un centru de tortură, cum tratamentul aplicat este o tortură, cum cei care s-au luptat trei luni de zile cu COVID, salvând vieţi, în acest moment par a suporta o anchetă. Din punctul de vedere al ministrului Sănătăţii, mă voi informa dacă din punct de vedere legal este vreun suport pentru ce se întâmplă acum. Nu consider normal lucrul care se întâmplă sau faptul că, după o perioadă grea, când s-au relaxat lucrurile, vine cineva să te întrebe, nu o parte medicală, îţi pune un stigmat de centru de detenţie”.
El a adăugat că nu s-au primit sesizări de rele tratamente.
Sursa: www.agerpres.ro
- Alertă epidemiologică extinsă de lepră la centrul SPA din Cluj: 2.000 de clienți rugați să meargă la medic
Autoritățile sanitare din Cluj au extins ancheta epidemiologică după confirmarea a două cazuri de lepră la un centru SPA din Cluj-Napoca, notificând aproximativ 2.000 de clienți prin e-mail să monitorizeze simptomele, deși riscul de transmitere este evaluat ca foarte scăzut. Notificările au fost trimise tuturor celor care au vizitat salonul din februarie 2025, când cele … - Procurorii din CSM cer verificări în cazul șefului DNA, Marius Voineag
Secția pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii a dispus sesizarea Inspecţiei Judiciare pentru efectuarea de verificări în raport cu aspectele privind activitatea procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie semnalate de Recorder. Marius Voineag era acuzat că a pretins „controlul asupra dosarelor”. „Urmează ca hotărârea Secției pentru procurori să fie transmisă Inspecției Judiciare pentru … - 36 de ani de la Revoluția din 1989. Pe 16 decembrie, timișorenii au strigat „Jos Ceaușescu”
Acum 36 de ani, zeci de mii de oameni au îndrăznit să ceară libertate, ieșind în stradă la Timișoara și declanșând prăbușirea dictaturii comuniste. „Jos Ceaușescu” a fost strigătul care a schimbat destinul României, însă libertatea a fost plătită cu vieți. Tonul a fost dat în seara zilei de 15 decembrie 1989, când sute de … - Corupție! Firma fondată de ministrul Dragoș Pîslaru, contracte de 4,6 milioane de lei cu ministerul pe care îl conduce
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a atribuit, în cursul anului 2025, două contracte de consultanță în valoare totală de aproximativ 4,6 milioane de lei unei companii fondate și administrate în trecut de actualul ministru al instituției, Dragoș Pîslaru. Este vorba despre firma Civitta Strategy & Consulting, care a obținut aceste contracte în a doua … - Menținerea Dianei Buzoianu la ministerul Mediului, un abuz girat de Ilie Bolojan
Refuzul de a o demite pe Diana Buzoianu din funcția de ministru al Mediului, în ciuda adoptării unei moțiuni simple în Senat, arată disprețul total al actualei puteri față de controlul parlamentar și față de cetățeni. Decizia de a o menține în funcție, asumată politic de USR și girată de Ilie Bolojan, transformă votul Senatului …
