IL MESSAGGERO: Dacă un acord între Trump și Putin va duce la divizarea Ucrainei, România ar fi nevoită să împartă o graniță directă cu Rusia, deschizând ușa unor grave probleme geopolitice
Planul Rusiei pentru rusificarea totală a Ucrainei este doar o parte a strategiei mai ample a Moscovei. În declarații recente purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a subliniat de fapt viziunea Moscovei de a încorpora Ucraina în proiectul său geopolitic pentru o „nouă Eurasie”. Potrivit lui Peskov, „o parte semnificativă a Ucrainei vrea să devină Rusia”, o realitate care, pentru Kremlin, depășește cu mult conflictul regional și se înscrie într-un plan strategic, care vizează restabilirea influenței Rusiei asupra întregii zone post-sovietice, potrivit Rador Radio România.
Între timp, președintele american Donald Trump a susținut că Ucraina „ar putea într-o zi să devină parte a Rusiei”, întărind și mai mult ideea că divizarea Ucrainei este doar primul pas într-un proiect mai amplu de a rescrie granițele Europei de Est, proiect care ar putea implica și țări precum România, Polonia și alte foste republici sovietice.
Situația din Ucraina „corespunde în mare măsură cuvintelor președintelui Trump”, potrivit declarației lui Peskov, care a venit la scurt timp după ce președintele american Donald Trump a declarat, luni, într-un interviu acordat „Fox News”, că Ucraina „ar putea într-o zi să ajungă la un acord și să fie a rușilor”, dar că își dorește „banii înapoi”, referindu-se la sumele mari de bani oferite țării sfâșiate de război în ajutor militar în timpul mandatului lui Biden.
„Faptul că o parte semnificativă a Ucrainei vrea să devină rusă și că a devenit deja rusă este un fapt”, a spus Peskov, adăugând că: „Este un fapt care a avut loc pe teren, există patru noi regiuni rusești (Republica Populară Donețk, Republica Populară Lugansk, regiunile Zaporijjia și Herson)”. Potrivit purtătorului de cuvânt al Kremlinului, această realitate nu este doar rodul unui conflict regional, ci o manifestare tangibilă a planului Moscovei de a include Ucraina în viziunea sa privind o „nouă Eurasie”, proiect care urmărește redefinirea structurii geopolitice a zonei.
Peskov a mai citat referendumurile organizate în regiunile ocupate, unde numeroși cetățeni au votat pentru aderarea la Federația Rusă. Acest act, pentru Kremlin, este o manifestare directă a declarațiilor lui Trump, care a prezis un viitor în care „Ucraina ar putea deveni parte a Rusiei”. O viziune care alimentează ideea că anexarea regiunilor ucrainene poate fi considerată un pas inevitabil într-un context de reorganizare a alianțelor internaționale.
Declarațiile recente ale Moscovei se încadrează într-un context geopolitic mai amplu, care reflectă ambiția lui Putin de a restabili „marea Rusie”. Crearea unei noi Uniuni Sovietice, pe care Kremlinul încearcă să o reformeze sub numele de „Eurasia”, ar putea remodela întregul peisaj al Europei de Est. Președintele rus a afirmat adesea că prăbușirea URSS în 1991 a fost o „greșeală istorică” care trebuie corectată, iar recuperarea teritoriilor care au făcut parte cândva din blocul sovietic – inclusiv Ucraina, Moldova, Georgia și, potențial, România – este văzută ca un pas inevitabil către consolidarea măreției Rusiei.
Anexarea Crimeei în 2014, operațiunile militare din estul Ucrainei și influența tot mai mare a Rusiei asupra Belarusului sunt manifestări evidente ale acestei strategii. Un aspect cheie al planului Moscovei este o propunerea de „neutralitate permanentă” pentru Ucraina, care ar împiedica-o să adere la NATO și ar izola-o și mai mult de influența occidentală.
Dacă un acord între Donald Trump și Vladimir Putin va duce la divizarea Ucrainei, România ar fi nevoită să împartă o graniță directă cu Rusia, deschizând ușa unor grave probleme geopolitice. Resursele de gaze din Marea Neagră, vitale pentru țară, ar fi în pericol, deoarece este puțin probabil ca Rusia să le permită românilor să le exploateze în mod liber. Mai mult, presiunea crescută la frontiere, cu un posibil aflux de migranți ilegali, ar crea noi tensiuni în toată Europa, în special cu țările mai puțin favorabile, precum Austria. România ar risca astfel să devină un punct critic în contextul unei instabilități în creștere în regiune.
În acest scenariu România, care e membră a NATO din 2004, s-ar afla într-o poziție strategică de mare importanță. Interferența Rusiei în zonă ar putea face țara să se confrunte cu un „nou Război Rece”, Moscova încercând să recâștige controlul asupra sferelor sale de influență tradițional, punând în pericol securitatea și integritatea Europei de Est.
Un eventual acord între Trump și Putin care să ducă la divizarea Ucrainei ar avea consecințe geopolitice ireversibile pentru România, care ar fi nevoită să împartă o graniță directă cu Rusia. Acest scenariu ar reprezenta o amenințare serioasă la adresa securității țării, punând în pericol resursele sale strategice, în special resursele energetice din Marea Neagră, Presiunea rusă asupra României ar crește ulterior, cu riscul destabilizării zonei prin afluxul de migranți ilegali și propagarea unor politici din ce în ce mai ostile față de NATO și Uniunea Europeană.
Un indicator al acestei tensiuni în creștere este ascensiunea candidatului pro-rus Călin Georgescu, care câștigă teren în politica românească. Cu manifestul său care promovează deschis retragerea României din NATO și din UE pentru o apropiere de Est, Georgescu reflectă o linie politică care își găsește ecou și în propaganda rusă. Declarațiile sale nu sunt un fenomen izolat, ci se încadrează într-un context mai amplu care se instalează nu numai în România, ci în toată Europa de Est. Acest scenariu evidențiază modul în care Rusia încearcă să influențeze politicile interne ale statelor-cheie în strategia sa de restabilire a sferei de influență sovietice.
Ambiția lui Putin depășește granițele Ucrainei și urmărește unificarea teritoriilor fostei Uniuni Sovietice și a sateliților săi, inclusiv Moldova, Georgia, Ungaria, Slovacia și țările baltice. Proiectul unei „noi Eurasii” sub dominație rusă amenință nu numai Ucraina, ci destabilizează întreaga regiune, sfidând securitatea europeană și punând sub semnul întrebării integritatea teritorială a numeroase state. România, printre cele mai vulnerabile țări, ar putea fi printre primele care vor suferi consecințele acestei „restaurări imperiale”. Totodată, țări precum Moldova, Georgia, Bulgaria, Ungaria, Slovacia și țările baltice sunt vizate de Moscova pentru extinderea influenței sale.
