Parlamentul European solicită o nouă strategie pentru persoanele cu dizabilități
Pe măsură ce actuala strategie a UE pentru persoanele cu dizabilități se încheie, Parlamentul solicită Comisiei Europene o strategie ambițioasă post-2020, se arată în comunicatul Legislativului.
În noua strategie a UE pentru dizabilități, Parlamentul European dorește o societate incluzivă în care drepturile persoanelor cu dizabilități să fie protejate și adaptate nevoilor individuale și în care să nu existe discriminare.
În cadrul sesiunii plenare din iunie, eurodeputații vor vota prioritățile sale pentru o nouă strategie a UE pentru dizabilități după 2020, bazată pe actuala strategie europeană pentru dizabilități din perioada 2010-2020.
Parlamentul dorește ca UE să fie un lider în promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilități și solicită o strategie ambițioasă și cuprinzătoare, bazată pe principiul incluziunii depline.
Rezoluția solicită Comisiei Europene: O nouă strategie care trebuie dezvoltată în strânsă cooperare cu persoanele cu dizabilități și organizațiile lor; Integrarea drepturilor tuturor persoanelor cu dizabilități în toate politicile și domeniile; Obiective clare și măsurabile și monitorizare periodică; Acces egal pentru persoanele cu dizabilități la îngrijiri de sănătate, angajare, transport public, locuințe; Fonduri suficiente pentru implementarea tuturor obligațiilor legate de accesibilitate; Implementarea și dezvoltarea în continuare a proiectului pilot de carduri de invaliditate UE, care permite recunoașterea reciprocă a dizabilităților în unele țări ale UE; O definiție comună a dizabilității a UE.
Se estimează că în UE sunt 100 de milioane de persoane cu dizabilități, iar rata de ocupare a persoanelor cu dizabilități (între 20 și 64 de ani) este de 50,6%, față de 74,8% pentru persoanele fără dizabilități în 2017.
28,7% dintre persoanele cu dizabilități din UE prezintă riscul sărăciei sau excluziunii sociale, comparativ cu 19,2% din populația generală în 2018. 800.000 de persoane care trăiesc cu dizabilități li se refuză dreptul de vot în UE, se mai arată în datele comunicate de Parlamentul European.
Sursa: www.caleaeuropeana.ro
- Menținerea Dianei Buzoianu la ministerul Mediului, un abuz girat de Ilie Bolojan
Refuzul de a o demite pe Diana Buzoianu din funcția de ministru al Mediului, în ciuda adoptării unei moțiuni simple în Senat, arată disprețul total al actualei puteri față de controlul parlamentar și față de cetățeni. Decizia de a o menține în funcție, asumată politic de USR și girată de Ilie Bolojan, transformă votul Senatului … - Țara e paralizată de mafie la cel mai înalt nivel. Nu se schimbă nimic
România pare blocată într-un cerc vicios din care nu mai reușește să iasă. Indiferent de alegeri, de schimbările de guverne sau de promisiunile repetate de reformă, realitatea rămâne aceeași: statul este capturat de rețele de interese care funcționează ca o mafie instituționalizată. Puterea reală nu se află în mâinile cetățenilor sau ale instituțiilor alese democratic, … - Alegerile sunt doar un circ. Votul cetățenilor e irelevant
În România, alegerile au ajuns să semene tot mai mult cu un exercițiu de imagine, nu cu un mecanism real de schimbare. Campaniile sunt zgomotoase, promisiunile grandioase, iar discursurile abundă în lozinci despre reformă și „voința poporului”. După închiderea urnelor însă, realitatea rămâne neschimbată: la putere ajung, aproape fără excepție, aceiași oameni sau aceleași rețele … - Bolojan a pus biruri doar oamenilor săraci. Oamenii sistemului, de neatins
Politica fiscală promovată sub conducerea lui Ilie Bolojan confirmă o realitate tot mai evidentă: povara este aruncată exclusiv pe umerii celor vulnerabili, în timp ce rețelele de putere rămân protejate. În numele „disciplinei bugetare” și al „responsabilității”, guvernarea a ales soluția cea mai comodă și mai nedreaptă, taxe, tăieri și constrângeri pentru cei care oricum … - Nu avem nici o reformă reală a guvernului Bolojan. Aparatul de stat supradimensionat ne duce spre faliment
Guvernul condus de Ilie Bolojan se laudă constant cu „reforme”, „eficiență” și „disciplină bugetară”, dar dincolo de discurs nu există nicio schimbare structurală reală. România continuă să funcționeze cu un aparat de stat umflat artificial, ineficient și profund politizat, care consumă resurse uriașe fără să livreze servicii publice pe măsură. În lipsa unei reforme autentice, …
