Parlamentul European solicită o nouă strategie pentru persoanele cu dizabilități
Pe măsură ce actuala strategie a UE pentru persoanele cu dizabilități se încheie, Parlamentul solicită Comisiei Europene o strategie ambițioasă post-2020, se arată în comunicatul Legislativului.
În noua strategie a UE pentru dizabilități, Parlamentul European dorește o societate incluzivă în care drepturile persoanelor cu dizabilități să fie protejate și adaptate nevoilor individuale și în care să nu existe discriminare.
În cadrul sesiunii plenare din iunie, eurodeputații vor vota prioritățile sale pentru o nouă strategie a UE pentru dizabilități după 2020, bazată pe actuala strategie europeană pentru dizabilități din perioada 2010-2020.
Parlamentul dorește ca UE să fie un lider în promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilități și solicită o strategie ambițioasă și cuprinzătoare, bazată pe principiul incluziunii depline.
Rezoluția solicită Comisiei Europene: O nouă strategie care trebuie dezvoltată în strânsă cooperare cu persoanele cu dizabilități și organizațiile lor; Integrarea drepturilor tuturor persoanelor cu dizabilități în toate politicile și domeniile; Obiective clare și măsurabile și monitorizare periodică; Acces egal pentru persoanele cu dizabilități la îngrijiri de sănătate, angajare, transport public, locuințe; Fonduri suficiente pentru implementarea tuturor obligațiilor legate de accesibilitate; Implementarea și dezvoltarea în continuare a proiectului pilot de carduri de invaliditate UE, care permite recunoașterea reciprocă a dizabilităților în unele țări ale UE; O definiție comună a dizabilității a UE.
Se estimează că în UE sunt 100 de milioane de persoane cu dizabilități, iar rata de ocupare a persoanelor cu dizabilități (între 20 și 64 de ani) este de 50,6%, față de 74,8% pentru persoanele fără dizabilități în 2017.
28,7% dintre persoanele cu dizabilități din UE prezintă riscul sărăciei sau excluziunii sociale, comparativ cu 19,2% din populația generală în 2018. 800.000 de persoane care trăiesc cu dizabilități li se refuză dreptul de vot în UE, se mai arată în datele comunicate de Parlamentul European.
Sursa: www.caleaeuropeana.ro
- Recalcularea pensiilor întârzie inexplicabil: sistemul informatic cedează, iar pensionarii așteaptă
Recalcularea pensiilor bate pasul pe loc, cu întârzieri de luni de zile, în timp ce autoritățile invocă probleme informatice și măsuri fiscale neclare. Ministrul Muncii, Florin Manole, recunoaște că nici așa-numita „mică recalculare” nu avansează, iar softul Casei de Pensii este „suprasolicitat”. Pensionarii rămân în continuare victimele unui sistem blocat între promisiuni și erori de … - Guvernul taie 40% din posturi, dar inventează o nouă direcție! Austeritate cu parfum de sinecuri la Palatul Victoria
Măsuri de austeritate anunțate cu surle și trâmbițe, dar în spatele „reformei” se naște o nouă structură de stat. Se dau afară sute de oameni, dar se înființează „Departamentul pentru Continuitate Guvernamentală” , o invenție birocratică cu 7 posturi noi și zero eficiență. Iar flota de mașini de lux merge mai departe, pe 12 milioane … - Avizul de mediu – șpagă legalizată. Statul român își sabotează propriii cetățeni
Agențiile pentru Protecția Mediului, în loc să protejeze natura, au ajuns să polueze economia românească. Cu birocrație, abuzuri și blocaje intenționate. Obținerea unui simplu aviz de mediu poate dura astăzi 2 sau chiar 3 ani, nu din lipsă de resurse, ci dintr-o practică organizată: întârzierea deliberată pentru a forța antreprenorii să ofere șpagă. Este o … - Nicușor Dan, redus la tăcere în direct! Ce i-a făcut Bolojan în fața camerelor
Scene surprinzătoare la congresul PNL: președintele Nicușor Dan a fost împiedicat să vorbească chiar de propriul premier. Ilie Bolojan a intervenit ferm, de mai multe ori, pentru a-i bloca accesul la microfon, sub privirile uimite ale presei și ale colegilor de partid. Congresul PNL s-a transformat într-un spectacol politic fără precedent. Președintele, Nicușor Dan, a … - Creșterile salariale de la începutul anului, anulate de austeritatea lui Bolojan. 1,8 milioane de angajați rămân fără beneficii reale
Majorarea salariului minim pe economie aplicată la 1 ianuarie 2025 este anulată de măsurile de austeritate anunțate de guvernul condus de Ilie Bolojan. Deși salariul net a crescut cu aproximativ 200 de lei, inflația cumulată și noile taxe vor neutraliza complet acest câștig, afectând direct peste 1,8 milioane de români, potrivit calculelor Blocului Național Sindical. …
