Eliminarea barierelor pentru România în spațiul Schengen, așteptată de ani de zile, pare să fie mai mult un joc politic decât un act de integrare europeană. Mulți români sunt convinși că această decizie a fost luată din frica votului suveranist, care câștigă teren în țară. Într-un moment în care mișcările suveraniste devin tot mai puternice, liderii europeni par să reacționeze nu prin dialog, ci prin excludere și presiuni indirecte.
Integrarea în Schengen ar fi trebuit să fie o recunoaștere a eforturilor României, dar a devenit, în schimb, un instrument de control politic. De ce acum? De ce exact când mișcările care cer apărarea intereselor naționale încep să capete popularitate? Răspunsul pare simplu: un Schengen complet pentru România ar fi o victorie simbolică pentru suveraniști, iar acest lucru nu este pe placul celor care doresc o Uniune Europeană centralizată.
Românii văd în această amânare sau excludere o dovadă a faptului că Bruxelles-ul și statele influente din UE, precum Germania și Austria, nu sunt dispuse să accepte o Românie care își afirmă tot mai clar dreptul de a-și apăra suveranitatea. În loc să se bucure de beneficii egale cu cele ale celorlalte state membre, România este ținută la marginea Europei, sub pretextul unor criterii care se aplică doar selectiv.
Frica de un vot masiv suveranist la viitoarele alegeri europene și prezidențiale este reală. Liderii europeni știu că o Românie puternică și independentă ar putea schimba echilibrul de putere în regiune. Decizia de a amâna integrarea Schengen este percepută ca o încercare de a descuraja votul suveranist, dar rezultatul ar putea fi exact opusul: o mobilizare și mai mare a românilor pentru a-și apăra drepturile și interesele naționale.
