Sistemul bancar german vs. sistemul bancar românesc: un model de succes vs. un dezastru orchestrat de Isărescu
Germania, cu peste 1.500 de bănci, are un sistem bancar bine diversificat și adaptat atât nevoilor economiei locale, cât și celor globale. În contrast, România are doar 32 de bănci, dintre care doar 6 sunt cu capital românesc, restul fiind controlate de grupuri străine. Această situație reflectă decenii de politici greșite și lipsa unei strategii naționale pentru dezvoltarea sectorului financiar, sub „atenta supraveghere” a guvernatorului Mugur Isărescu.
Sistemul bancar german se bazează pe trei piloni principali: băncile private, băncile publice (Sparkassen) și băncile cooperative (Volksbanken). Acest model oferă echilibru și acces la finanțare pentru toți cetățenii și pentru afacerile mici și mijlocii. În Germania, băncile publice și cooperativele joacă un rol esențial în sprijinirea economiei locale, oferind credite accesibile și contribuind la dezvoltarea comunităților.
În schimb, sistemul bancar românesc este controlat în proporție de peste 80% de capital străin, ceea ce înseamnă că deciziile financiare sunt dictate de interese externe, nu de nevoile economiei românești. Sub conducerea lui Mugur Isărescu, Banca Națională a României a favorizat monopolul băncilor străine, neglijând dezvoltarea unui sector bancar autohton puternic. Dobânzile mari, comisioanele ridicate și condițiile restrictive de creditare sunt doar câteva dintre consecințele acestor politici.
În timp ce Germania a creat un sistem bancar care sprijină cetățenii și economia locală, România suferă din cauza unui sector financiar care prioritizează profiturile externe. Sub conducerea lui Isărescu, sistemul bancar românesc nu doar că a fost lăsat pe mâinile străinilor, dar a devenit o povară pentru cetățeni. Dobânzile exorbitante la credite și lipsa sprijinului pentru afacerile mici au împins economia românească în declin.
Diferența dintre cele două sisteme este un exemplu clar al efectelor pe care le au politicile corecte sau greșite asupra unui sector esențial al economiei. Germania a demonstrat că un sistem bancar bine structurat poate fi motorul unei economii puternice. România, în schimb, continuă să plătească prețul deciziilor greșite și al abuzurilor orchestrate de liderii care au preferat să protejeze interesele străine în locul celor naționale. Este timpul pentru o schimbare profundă, iar primul pas este reformarea sistemului bancar și tragerea la răspundere a celor care l-au distrus.