Începând cu 18 mai 2020, inspectorii sanitari veterinari şi pentru siguranţa alimentelor desfăşoară o acţiune tematică la nivel naţional, în contextul semnării ordinelor comune între Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, pentru verificarea cerinţelor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor privind funcţionarea unităţilor de alimentaţie publică în cadrul cărora se comercializează produse alimentare către consumatorul final, în perioada stării de alertă.
Până la data de 3 iunie 2020, au fost verificate 1.920 de obiective, precum: restaurant, unităţi de tip fast-food, pizzerii, cafenele, unităţi de catering, supermarket-uri, magazine alimentare, cantine, cofetării, patiserii, unităţi cu livrare la pachet, bistro-uri, etc.
În urma controalelor au fost aplicate 103 de amenzi contravenţionale în valoare de 360.600 de lei şi au fost emise 2 ordonanţe privind suspendarea temporară a activităţii. De asemenea, au fost reţinute oficial şi dirijate spre neutralizare 176 de kg de produse de origine animală.
Principalele deficienţe constatate în urma controalelor efectuate au fost:
– neconformităţi legate de asigurarea trasabilităţii şi conformităţii produselor alimentare (etichetare, buletine analiză cu rezultate nesatisfăcătoare)
– nerespectarea normelor sanitare veterinare privind regimul termic conform indicaţiilor stabilite de către producător;
– întreţinerea necorespunzătoare a spaţiilor de prelucrare, depozitare şi valorificare a produselor alimentare, precum şi a instalaţiilor, utilajelor şi a ustensilelor de lucru folosite;
– manipulare şi depozitare necorespunzătoare a produselor alimentare şi a ambalajelor,
– neconformităţi privind monitorizarea şi implementarea procedurilor bazate pe principiile HACCP;
– lipsa sau neaplicarea procedurii privind bunele practici de igienă în unitate (ex: spatii, echipamente şi ustensile de lucru, utilaje frigorifice aflate în conditii necorespunzătoare de întreţinere şi igienă);
– neconformităţi privind întreţinerea şi igiena echipamentului de protecţie sanitară a personalului muncitor şi/sau legate de atestarea stării de sănătate a acestuia;
– neefectuarea operaţiunilor de DDD în condiţiile legislaţiei specifice domeniului alimentar;
Controalele ANSVSA cu această tematică vor continua cu aceeaşi intensitate pe toată durata stării de alertă.
Reamintim cetăţenilor numărul de telefon al „Call Center”-ului A.N.S.V.S.A. – 0800 826 787 – care poate fi apelat gratuit, din orice reţea de telefonie, pentru a sesiza nereguli în domeniul siguranţei alimentelor.
- Judecătoarea Raluca Moroșanu, singurul magistrat de la Curtea de Apel București care a votat pentru eliminarea pensiilor speciale
Judecătoarea Raluca Moroșanu, un reper al verticalității în rândul magistraților români, continuă să se distingă prin integritate profesională și angajament civic în sistemul de justiție. Cu o carieră de peste 26 de ani în magistratură, dintre care 19 la Curtea de Apel București, Moroșanu s-a impus ca una dintre vocile cele mai respectate și admirate din mediul juridic. Într-un moment deosebit de important pentru opinia publică, judecătoarea a demonstrat curaj și responsabilitate, exprimându-și deschis punctul de vedere în cadrul unei conferințe de presă organizate la Curtea de Apel București, într-un context sensibil generat de dezvăluirile jurnalistice privind condițiile interne de … - Jurnaliştii cotidianului La Repubblica din Italia, în grevă împotriva preluării acestuia de către un grup elen
Jurnaliştii cotidianului La Repubblica sunt în grevă vineri împotriva anunţatei preluări a acestui important cotidian italian şi a casei sale editoriale GEDI de către un grup elen, informează AFP preluată de Agerpres. GEDI este unul dintre principalele grupuri editoriale ale Italiei, deţinând două cotidiene naţionale, La Repubblica (de stânga) şi La Stampa (de centru-stânga), dar şi site-ul HuffPost Italia şi Radio Deejay. Miliardarul John Elkann, moştenitorul familiei Agnelli şi proprietarul GEDI prin holdingul său Exor, este în „discuţii avansate” pentru a vinde GEDI către Antenna, grupul de presă al armatorului elen Minos Kyriakou, au anunţat jurnaliştii cotidianului La Stampa, care … - Zeci de procurori de la Brașov solicită analizarea cu celeritate a cazurilor prezentate în documentarul Justiție Capturată
Zeci de procurori din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Braşov şi din cadrul unităţilor subordonate își exprimă solidaritatea, într-o scrisoare deschisă, cu poziția Secţiei pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii în legătură cu documentarul Recorder și cu „colegii care au formulat acuzații de o gravitate deosebită”. Procurorii de la Brașov solicită analizarea cu celeritate a cazurilor prezentate în documentarul Recorder, dacă promovările în funcții reprezintă vulnerabilităţi ale sistemului de justiţie, restabilirea competenței DNA în cazurile de corupție din justiție, măsuri sustenabile pentru protejarea avertizorilor de integritate din justiţie și dacă modalitatea de organizare şi funcţionare … - Familia gen. Theodoru cere 200 de mil. € despăgubiri de la MApN
Familia generalului Radu Theodoru a atacat decizia MApN de a nu organiza onoruri militare pentru înmormântarea fostului cadru militar. „Dacă Armata Română se supune altor legi decât celor ale statului român, atunci trebuie spus clar: nu mai avem armată, ci administrație colonială.” Rudele generalului vor despăgubiri de 200 de milioane de euro dacă decizia nu este modificată. Familia generalului Theodoru au acuzat Armata Română că nu a retras onoarea fără să invoce o hotărâre judecătorească, ci doar un raport al unui institut. „MApN comunică, într-un limbaj birocratic împănat cu <<valori oficiale>>, că refuză onorurile militare pentru un general-maior (rtr.) și … - Datoria publică a României va depăși 60% din PIB în 2025
În ultimii 10 ani datoria publică a României a crescut de mai mult de trei ori. Am ajuns de la 315 miliarde lei datorie în 2015 la peste 1.000 miliarde lei anul acesta. La finalul anului 2020, datoria publică era de 590 miliarde lei, deci în ultimii cinci ani aproape că s-a dublat. Cea mai gravă problemă este că țara noastră se împrumută la cele mai ridicate costuri din întreaga Uniune Europeană. Premierul Ilie Bolojan anunța în vară că România nu poate atinge ținta de 7% deficit bugetar din cauza cheltuielilor neprevăzute în bugetul pentru anul 2025. Cheltuielile cu salariile …
