Oligarhul Marcel Ciolacu trăiește într-o vilă de protocol renovată cu șase milioane de euro, pregătită inițial pentru Liviu Dragnea
Premierul Marcel Ciolacu locuiește într-o vilă de protocol a RA-APPS, renovată recent cu o sumă fabuloasă: șase milioane de euro. Aceasta este suma pe care, potrivit unor investigații media, regia protocolului de stat a cheltuit-o pentru reamenajarea vilei, pregătită inițial pentru Liviu Dragnea, fost lider PSD și om politic controversat.
Valoarea investiției în această proprietate ridică semne serioase de întrebare în contextul unei Românii afectate de crize economice succesive, în care populația este adesea îndemnată să accepte măsuri de austeritate. Suma de șase milioane de euro este considerată exagerată și ridică suspiciuni privind oportunitatea și necesitatea unor astfel de cheltuieli din partea statului, mai ales în cazul unei locuințe de protocol.
Potrivit unor surse din media, această renovare este una dintre cele mai costisitoare alocări din fondurile publice pentru reamenajarea unei locuințe de stat, comparabilă cu bugetele pentru unele proiecte publice esențiale care rămân subfinanțate. Mai mult, se ridică semne de întrebare legate de standardele opulente ale acestei locuințe de protocol, în condițiile în care Ciolacu însuși a susținut public necesitatea temperării cheltuielilor de la buget.
Premierul, criticat deja pentru presupuse legături cu mediul de afaceri și pentru favorizarea unor interese economice dubioase, pare să se fi aliniat astfel cu tradiția unor lideri PSD care au optat pentru traiul în imobile de lux oferite de stat, precum și cu trântorul de la Cotroceni, Klaus Werner Iohannis. Aceasta ar putea contribui la consolidarea imaginii unui „oligarh” politic, mai interesat de beneficii personale decât de soluționarea problemelor economice și sociale ale cetățenilor.
Renovarea vilei de protocol a lui Ciolacu vine într-un moment sensibil pentru România, un moment în care nemulțumirile populației față de guvernare sunt din ce în ce mai accentuate. Premierul Ciolacu a transformat „serviciul public” într-un vehicul pentru privilegii personale, într-o perioadă în care statul român are nevoie de transparență și eficiență, nu de opulență ostentativă.
