Toţi au fost la guvernare – PSD, PNL, USR, UDMR, iar acum vin cu alte minciuni. În urma lor dezastru: mai puţini bani din PIB pentru educație, mai puţine şcoli, mai puţine universităţi, mai puţini elevi, mai puţini studenţi

Alocările bugetare pentru educaţie ca procent din PIB au scăzut constant în perioada 2020-2023 ♦ Numărul şcolilor din învăţământul preuniversitar a scăzut cu 43 de unităţi în ultimii patru ani ♦ Numărul de universităţi de pe piaţa locală a scăzut cu două unităţi ♦ În cei patru ani analizaţi, numărul total de elevi a scăzut continuu, de la 2,4 milioane în 2020 la 2,37 în 2023 ♦ Numărul de studenţi, masteranzi şi doctoranzi a scăzut cu aproape 15.900 în perioada analizată.

Învăţământul din România nu face paşi înainte, nu face salturi calitative sau cantitative, ci doar stagnează, iar această realitate este dovedită de statisticile oficiale de la nivel local şi european.

În ultimii patru ani, datele arată că sistemul de educaţie local a câştigat mai puţini elevi, mai puţini studenţi, mai puţine şcoli de stat, mai puţine universităţi şi o alocare mai mică din PIB. 

Aşadar, alocările bugetare pentru educaţie ca procent din PIB au scăzut constant în perioada 2020-2023. În 2020, cheltuielile guvernamentale pentru educaţie reprezentau 2,90% din PIB, dar acest procent a scăzut treptat, ajungând la doar 2,10% în 2023. Această scădere arată clar o diminuare a priorităţii bugetare acordate educaţiei în această perioadă, ceea ce afectează direct resursele disponibile pentru infrastructura educaţională, salariile cadrelor didactice şi, per total, calitatea actului educaţional. Alocările bugetare sunt departe de ţinta de 6% din PIB prevăzută de legea educaţiei (articolul privind alocarea bugetară este prorogat de la o lege bugetară la alta de 14 ani de când a fost adoptată legea educaţiei). De asemenea, guvernul a încălcat în 2024 şi legea învăţământului preuniversitar (legea 198/2023, partea a pachetului „România educată” a lui Klaus Iohannis) care prevede cheltuieli pentru educaţie de minimum 15% din bugetul general consolidat (BGC). Educaţia a primit abia 9% din cele cincisprezece procente promise prin legea din 2023 (57 mld. lei din cele peste 100 mld. lei pe care trebuia să le primească).

La nivel european, România era pe penultimul loc în UE după alocările din PIB pentru educaţie, întrecând doar Irlanda şi depăşită cu mult de Grecia, Bulgaria, Polonia sau Ungaria, ţările cu care ne comparăm de obicei.

Dacă ne uităm în detaliu, vedem că numărul de şcoli din învăţământul preuniversitar a scăzut continuu în ultimii patru ani. Aşadar, datele INS despre evoluţia numărului de şcoli publice din învăţământul preuniversitar din perioada 2020-2023 indică o uşoară scădere continuă, de la 5.390 în 2020 la 5.347 în 2023, o reducere de 43 de unităţi. Această tendinţă poate fi influenţată şi de scăderea numărului de elevi, cauzată de fenomenul de declin demografic din România.

De asemenea, numărul universităţilor publice a scăzut de la 54 în 2020 la 52 în 2023, în o tendinţă uşoară dar constantă de scădere în ultimii patru ani. Unul dintre factorii care contribuie la această scădere poate fi declinul demografic, similar tendinţei din învăţământul preuniversitar, dar şi migraţia tinerilor către universităţi din străinătate.

În cei patru ani analizaţi, numărul total de elevi a scăzut continuu, de la 2,4 milioane în 2020 la 2,37 în 2023. Aceasta reprezintă o scădere de aproximativ 37.000 de elevi în această perioadă. Numărul de elevi scade în fiecare an, iar ritmul scăderii este relativ constant, cu o medie de aproximativ 9.000 – 10.000 de elevi pierduţi anual.

Reducerea populaţiei şcolare are efecte asupra întregului sistem de educaţie, cu impact direct asupra numărului de unităţi de învăţământ, a personalului didactic şi alocării resurselor pentru educaţie. Mai puţini elevi pot duce la comasări de şcoli sau clase mai mici, în special în mediul rural.

Numărul de studenţi, masteranzi şi doctoranzi a scăzut cu aproape 15.900 în perioada analizată. Aşadar, datele despre evoluţia numărului de studenţi la nivel de licenţă, masterat, cursuri postuniversitare, doctorat şi programe postdoctorale în perioada 2020-2023 arată şi ele o scădere.

În intervalul 2020-2022, numărul total de studenţi a scăzut constant, de la 560.490 în 2020 la 538.720 în 2022, ceea ce reprezintă o scădere de aproximativ 21.770 de studenţi în doi ani. După această scădere, în 2023 a avut loc o uşoară creştere a numărului de studenţi, ajungând la 544.623, o redresare moderată după declinul din anii anteriori.

În schimb, dacă ne uităm la datele despre evoluţia numărului de cadre didactice din învăţământul preuniversitar, vedem o creştere constantă.

Astfel, numărul cadrelor didactice a crescut în fiecare an, de la 173.499 în 2020 la 177.718 în 2023, cu o creştere totală de aproximativ 4.219 cadre didactice în această perioadă.  Creşterile anuale sunt moderate, între 500 şi 2.500 de cadre didactice pe an.

La nivel universitar, numărul cadrelor didactice crescut şi el uşor în ultimii patru ani, cu un plus de 932 de profesori în plus în 2023 faţă de 2020, conform datelor de la INS.