9 aprilie în istorie. 1749 – La mănăstirea Trei Ierarhi din Iaşi, domnul Moldovei Constantin Mavrocordat a convocat Marea Adunare a ţării
La 9 aprilie 1749, la mănăstirea Trei Ierarhi din Iaşi, domnul Moldovei Constantin Mavrocordat a convocat Marea Adunare a ţării. Despre desfăşurarea Adunării aflăm din Aşezămîntul de dezrobire şi din relatările cronicarului Pseudo-Enache Kogălniceanu. Conform Aşezămîntului se stabilea statutul vecinilor în comparaţie cu ţăranii slobozi aşezaţi pe moşii boiereşti şi mănăstireşti. Boierii au fost nevoiţi să recunoască abuzul care s-a făcut prin asimilarea vecinilor cu robii ţigani, promiţînd că pe viitor vecinii vor fi consideraţi “săteni megieşi fără moşie”. S-a mai convenit “ca tunci cînd se va vinde moşie oamenii să nu se vînză”. Boierii au convenit să nu le mai spună “vecini” acestor ţărani, “ci ca nişte săteni ai satelor în sat să rămînă”. Afirmaţia privitoare la rămînerea în sat nu se referea la moşia stăpînului, ci era o obligaţie fiscală a tuturor categoriilor de ţărani, introdusă încă în octombrie 1741 de a nu părăsi satele fără încuviinţarea domniei.
Boierii au refuzat să accepte răscumpărarea vecinilor cu 10 lei ca în Muntenia, socotind această sumă foarte mică, dar au reuşit să capete încuviinţarea domnului ca foştii vecini să presteze 24 de zile de boieresc pe an.
