70% dintre francezi consideră că violențele au fost provocate de guvern: Singurul limbaj pe care guvernul îl înțelege

Un sondaj de opinie realizat de Odoxa-Backbone consulting pentru Le Figaro relevă efectele contraproductive ale interviului acordat de președintele Macron miercuri seara, cu o zi înainte de protestele de amploare de joi din Franța.

Emmanuel Macron și-a ratat în mod evident ținta. Urmărită de zece milioane de francezi, potrivit cifrelor Médiamétrie, intervenția șefului statului francez, difuzată pe TF1 și France 2 în ajunul celei de-a noua zile de proteste împotriva reformei pensiilor, pare să fi înrăutățit climatul social. Este ceea ce arată un sondaj Odoxa-Backbone consulting, realizat pentru Le Figaro.

Potrivit cercetării sociologice, președintele nu a convins trei sferturi dintre francezi – 76% dintre ei. Aceasta este „cea mai proastă intervenție din istoria post-testărilor lui Emmanuel Macron”, după cum subliniază institutul obișnuit să analizeze efectele generate de discursurile președintelui. Situația este comparată cu discursul din 11 decembrie 2018, în timpul căruia președintele a convins doar 37% dintre cetățeni în plină criză a „vestelor galbene”.

Emmanuel Macron nu a reușit să-și transmită mesajele – a insistat asupra necesității reformei și a prezentat câteva dintre proiectele care vor urma. Președintele a părut cu siguranță „clar” (54%), arătând mai degrabă că știe încotro se îndreaptă (51%). Dar el nu a răspuns așteptărilor francezilor. Președintele a dat impresia că nu a înțeles preocupările acestora (71%) și că nu a „înțeles măsura gravității situației” (70%). Personalitatea sa este, de asemenea, criticată, Emmanuel Macron fiind perceput ca nefiind nici liniștitor (79%), nici umil și modest (78%).

Violențele, puse pe seama guvernului

Rezultatul intervenției publice a lui Macron este contraproductiv, cu o creștere netă a sprijinului pentru proteste. 67% dintre francezi consideră acum că mișcarea ar trebui să continue, cu șase puncte mai mult decât săptămâna trecută, înainte de activarea articolului 49-3 (care a permis adoptarea reformei pensiilor fără vot în Parlament), și cu zece puncte mai mult decât în urmă cu două săptămâni. „Dacă reluăm comparația cu perioada „vestelor galbene”, dorința ca mișcarea să se oprească este de asemenea semnificativ mai mică (cu 13 puncte mai puțin) decât cea observată a doua zi după intervenția din 11 decembrie 2018”, amintește președintele Odoxa, Gaël Sliman.

Nici măcar radicalizarea perceptibilă a mișcării nu zdruncină sprijinul francezilor. Violențele și izbucnirile sunt percepute ca fiind previzibile (91%), iar cetățenii se așteaptă ca acestea să se înrăutățească în zilele următoare (83%). De asemenea, aceste acte stârnesc îngrijorare (72%) și par nejustificabile (56%). Însă acestea nu sunt atribuite demonstranților. Șapte din zece francezi consideră că guvernul este vinovat de faptul că a provocat această situație, și asta dintr-un motiv larg apărat (61%): „(Aceste acte) sunt singura modalitate ca oamenii să se facă auziți, deoarece (guvernul) nu îi ascultă pe demonstranții pașnici.”