60% din traficul din Bucureşti este creat de hipermarketuri. Nicăieri în Europa nu sunt magazine mari în interiorul oraşelor
Eduard Pavel, asociat în cadrul La Mircea Măcelaru, o fabrică de procesarea a carnii din Buftea care are şi opt magazine în zona Bucureşti-Ilfov, crede că în zonele pieţelor spaţiul ar trebui să fie împărţit egal între micii producători, producătorii locali şi naţionali şi marile magazine şi el consideră că astăzi multe pieţe au devenit hipermarketuri.
„Toate pieţele care ţin de primării sunt ocupate de hipermarket-uri. Deci eu dacă vreau să vând ori trebuie să dau 100 euro pe metru pătrat chirie ca să pot să am acces la clienţii din Bucureşti sau nu intru, pentru că orice piaţă (…) începe cu Mega Image, cu Carrefour, cu Lidl. Sunt pieţe în care într-o curte sunt patru hipermarket-uri. Nu am o problemă cu hipermarketurile, dar ar trebui să spună Consiliul Concurenţei: hai să împărţim piaţa în trei: să fie atât hipermarketuri, cât şi producători locali şi naţionali, dar şi micul producător care vinde şi el o sticlă de lapte, pătrunjel, porcul tăiat în curte”, a spus antreprenorul. Cât despre piaţa Obor, unde are şi Matache Măcelaru un magazin, Eduard Pavel spune că sunt două hale administrate diferit şi nu există un model similar în Capitală.
„Toţi îşi fac probleme cum să consume miliarde de euro pe străzi, autostrăzi, tuneluri etc. Când problema traficului din Bucureşti este adusă de faptul că hipermarketurile sunt în oraş. Peste tot în Europa nu există hipermarket în interiul centurii unui oraş. 60% din traficul din Bucureşti e creat de hipermarketuri”, crede antreprenorul.
Pe de altă parte, Eduard Pavel crede că astăzi în România nu se poate vorbi despre o atenţie asupra sănătăţii populaţiei dacă astăzi carnea face şi 4-5 zile pe drum din Belgia sau Spania, cu termen de valabilitate de 25-30 de zile.
„Pesta porcină există în toată Europa, în toate ţările cu Germania exponent principal. Aici ţine de gestionare, este simplă treaba şi dacă cineva s-ar gândi să aplice normativele de acum 25 – 30 de ani, s-ar lua decizia ca lanţul să fie cât mai scurt. Şi dacă lanţul e foarte scurt, adică de la fermă până la client să fie maxim 72 de ore, atunci ar fi alta situaţia. Vă daţi seama că porcul care are 25 de zile termen de valabilitate e mai mult „copil chimic” decât un produs sănătos”, a mai spus antreprenorul. El consideră că este mai salubru un porc tăiat în gospodăria unui locuitor din Călugăreni decât unul care a stat câteva zile într-o maşină de transport.
