204 milioane de lei pierduți și autonomie financiară în colaps: Radiografia alarmantă a administrației din Mureș
Raportul Curții de Conturi pentru anul 2023 scoate la iveală o realitate îngrijorătoare: administrațiile publice din județul Mureș funcționează într-o stare de dependență acută față de fondurile de la București, au un grad scăzut de colectare a veniturilor proprii și sunt marcate de nereguli grave în cheltuirea banului public. Cu un minus de peste 204 milioane de lei și o capacitate slabă de atragere a fondurilor europene, administrația locală pare mai degrabă o structură în derivă decât un pilon de dezvoltare.
Raportul Curții de Conturi pe 2023, publicat abia în iulie 2025, evidențiază un deficit uriaș în gestiunea fondurilor publice din județul Mureș. Peste 204 milioane de lei reprezintă valoarea totală a neregulilor descoperite în cele 39 de controale efectuate la primării, consiliul județean și alte instituții publice locale. Această sumă, echivalentă cu aproximativ 20% din bugetul Consiliului Județean Mureș pentru 2025, reflectă cheltuieli nejustificate, alocații ilegale și lucrări plătite, dar niciodată executate.
Mai grav decât pierderile directe este lipsa de autonomie financiară. Doar 18,7% din bugetele locale provin din venituri proprii – restul fiind alocări centrale. Acest procent subliniază fragilitatea financiară a administrației locale, care depinde aproape complet de banii trimiși de la centru. În același timp, doar 58,7% din veniturile planificate s-au realizat efectiv, iar la cheltuieli s-a executat doar 51,4% din ce fusese prevăzut, ceea ce indică o planificare bugetară ruptă de realitate.
Neregulile descoperite sunt recurente și variate: de la materiale de construcție trecute ca folosite, dar inexistente în realitate, până la salarii ilegale și taxe necolectate conform legii. Mai multe primării, inclusiv Ceuașu de Câmpie și Ernei, au decontat ilegal cheltuieli de delegare pentru cursuri de formare, iar unele instituții au plătit servicii care nu au fost prestate deloc.
În plus, fondurile europene, care ar fi trebuit să ofere un suflu nou dezvoltării locale, s-au transformat într-un nou capitol al eșecului. Doar 58,5% din banii estimați a fi rambursați de UE au fost recuperați, iar proiectele realizate cu finanțare europeană au ajuns la doar 35% din obiective. În acest context, lipsa unei analize clare a gradului de autofinanțare a primăriilor, așa cum a fost realizată de Camera de Conturi Alba, reprezintă o omisiune majoră în raportul aferent județului Mureș, într-un moment în care se discută măsuri de restructurare și eficientizare a administrației publice locale.
