Parlamentul European a cerut, într-o rezoluţie adoptată joi după-amiază, îmbunăţirea acordului Consiliului European privind bugetul UE şi Fondul de relansare post-pandemie, insistând asupra unor suplimentări bugetare şi asupra introducerii unor condiţii stricte privind statul de drept.
„Fondul de relansare constituie o decizie istorică, dar priorităţi pe termen lung ale UE precum Acordul ecologic şi Agenda digitală sunt expuse riscurilor”, anunţă Parlamentul European.
Rezoluţia pe tema concluziilor summitului UE din perioada 17-21 iulie a fost aprobată de Parlamentul UE cu 465 de voturi pentru, 150 împotrivă şi 67 de abţineri.
Eurodeputaţii au criticat reducerea unor fonduri pentru programe destinate viitorului, avertizând că acest lucru „va submina bazele unei relansări sustenabile şi rezistente”.
Parlamentul UE avertizează că nu va aproba acordul bugetar în forma actuală. Europarlamentarii au insistat pentru stabilirea unor condiţii stricte în privinţa respectării principiilor statului de drept. Parlamentul UE „regretă profund” că membrii Consiliului European au slăbit semnificativ eforturile Comisiei Europene şi ale Parlamentului European de susţinere a valorilor statului de drept.
Parlamentul European vrea îmbunătăţirea acordului Consiliului European pe tema bugetului multianual şi a Fondului de relansare economică, a declarat miercuri David Sassoli, preşedintele Legislativului UE, insistând să fie suplimentate unele fonduri şi să fie impuse condiţii stricte privind statul de drept. „Există o propunere pe masă, dar am vrea îmbunătăţirea acesteia, în primul rând prin a încerca să oferim unele răspunsuri la reducerile pe care le considerăm nejustificate. Nu putem reduce bugetul pentru cercetare ştiinţifică, pentru tineri şi pentru programul Erasmus, nu se poate”, a declarat David Sassoli, citat de agenţia de presă Reuters.
Referindu-se la generalizarea formulării din acordul bugetar privind condiţionarea alocării fondurilor de respectarea normelor statului de drept, Sassoli a precizat: „Nu suntem mulţumiţi doar să fie menţionate principiile”.
Votul final al Parlamentului UE pe tema bugetului multianual şi a Fondului UE de relansare este aşteptat peste câteva luni, a precizat David Sassoli.
Liderii ţărilor Uniunii Europene şi ai instituţiilor comunitare au ajuns, marţi, la un acord asupra bugetului destinat perioadei 2021-2027 şi asupra Fondului UE de relansare economică post-pandemie. Liderii europeni au aprobat un buget multianual în valoare de 1.074 de miliarde de euro. În plus, a fost aprobat Fondul UE de relansare economică post-pandemie, în valoare de 750 de miliarde de euro, format din subvenţii nerambursabile de 390 de miliarde de euro şi din credite de 360 de miliarde de euro.
Planul prevede menţinerea condiţiei respectării normelor statului de drept în accesarea fondurilor europene. Dar, pe fondul opoziţiei vehemente exercitate de Ungaria şi Polonia, formularea referitoare la condiţionalităţi a fost generalizată. „Consiliul European subliniază importanţa protejării intereselor financiare ale Uniunii Europene. Consiliul European subliniază importanţa respectării normelor statului de drept. În acest context, va fi introdus un regim de condiţionare pentru protejarea bugetului şi a Fondului de relansare Viitoarea Generaţie UE. În acest context, în cazul încălcărilor, Comisia Europeană va propune măsuri care vor fi adoptate de Consiliul UE prin majoritate calificată”, prevede acordul liderilor UE.
Premierul Ungariei, Viktor Orban, consideră că flexibilizarea condiţiilor este o victorie a sa, potrivit site-ului german Tagesschau.de. La rândul său, premierul Poloniei, Mateusz Morawiecki, consideră drept un succes „toată arhitectura de monitorizare. Multe ţări vest-europene ceruseră un instrument mai eficient de sancţionare a statelor care încalcă valorile fundamentale ale UE.
„Elementele centrale a ceea ce se propunea iniţial sunt încă acolo”, a avertizat, la rândul său, premierul Olandei, Mark Rutte. Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, a confirmat ideea: „În concluziile adoptate, ne angajăm să acceptăm şi să protejăm principiile statului de drept”.
Sursa: www.cotidianul.ro
- Greul PSD format direct în sistem: Adrian Câciu și studiile terminate pe parcurs
În România, unele cariere încep cu un interviu. Altele cu o funcție. Iar studiile vin când e timp. Povestea lui Adrian Câciu pornește din anii ’90, într-o perioadă în care universitățile private apăreau mai repede decât acreditările. A urmat cursurile la Universitatea Româno-Americană într-o etapă în care instituția nu avea încă recunoaștere oficială. Nu era … - Directorul RA-APPS și soția sa, un cuplu cu venituri de aproape un milion de lei anualDirectorul general al RA-APPS, Marius Grăjdan, și soția sa, Vasilica Grăjdan, formează unul dintre cuplurile din administrația publică ce concentrează funcții importante și venituri consistente din bani publici, potrivit declarațiilor de avere și datelor publice analizate.Conform ultimei declarații de avere depuse în 2024, Marius Grăjdan a încasat aproximativ 316.000 lei anual din funcția de director …
- De ce îi este imposibil Curții Constituționale să accepte – decât cu riscul de a se umple de ridicol – cererea Liei Savonea de a sesiza Curtea de Justiție a UEDacă e vreo calitate (dintre multele) pe care o are Lia Savonea, șefa Înaltei Curți, dar pe care nu i-a recunoscut-o nimeni, aceea este de a face ca aparențele să pară mai puternice decât faptele. Singura condiție e ca ele, aparențele, să fie ambalate în suficiente hârtii, cu suficiente ștampile, astfel încât să sufoce faptele. Așa poți …
- Analiză 45North: Cum au devenit apele românești terenul de joacă al „flotei fantomă” a Rusiei / Peste trei ani de transferuri de produse petroliere de la navă la navă în Zona Economică Exclusivă a RomânieiO treime din navele sub pavilion rusesc care au efectuat transferuri de produse petroliere de la navă la navă (ship-to-ship, sau STS) în Zona Economică Exclusivă a României de la izbucnirea războiului din Ucraina sunt sancționate în diverse jurisdicții din lume, arată o analiză 45North. Toate sancțiunile au fost impuse abia în 2025, iar niciuna dintre navele vizate …
- JAF! Ciucu vrea să mărească chiriile pentru locuințele sociale. Creșterile propuse de edil ajung să fie și de 900%Primarul Capitalei Ciprian Ciucu a propus creșterea chiriilor pentru locuințele sociale date în chirie de municipalitatea bucureșteană. În unele cazuri, creșterile propuse de edil ajung să fie și de 900%. „Treaba mea ca primar este să găsesc soluții de finanțare corecte pentru a echilibra cât de cât bugetul Primăriei Capitalei! Și da, trebuie să mă …
