Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a anunțat luni o serie de măsuri restrictive, care au intrat deja în vigoare, pentru obținerea vizelor de flotant, printre acvestea numărându-se un număr limitat de persoane care pot figura la aceeași adresă și, de asemenea, un număr minim de zile pe lună pe care un solicitant de viză de flotant să le petreacă la locuința secundară.
”În toate situaţiile în care se înregistrează cereri pentru stabilirea reşedinţei, solicitantul va declara pe propria răspundere că locuieşte mai mult de 15 zile la adresa la care are locuinţa secundară. Declaraţia va fi consemnată pe cerere, în faţa funcţionarului de evidenţă a persoanelor. Solicitantul va declara pe propria răspundere scopul/motivul stabilirii reşedinţei. Declaraţia va fi consemnată pe cerere, în faţa funcţionarului de evidenţă a persoanelor. În practică, la primirea cererilor pentru stabilirea reşedinţei, la nivelul serviciului public comunitar local de evidenţă a persoanelor se vor efectua următoarele activităţi: 1. Se va verifica în baza de date numărul menţiunilor de reşedinţă valabil înscrise la adresa respectivă; 2. Dacă la adresa respectivă sunt înscrise cel puţin 2 menţiuni de reşedinţă valabile se va proceda la informarea structurii locale a poliţiei naţionale, în vederea efectuării verificărilor în teren, din care să rezulte dacă solicitanţii locuiesc efectiv la adresa declarată. În situaţia în care, din verificările efectuate de către polițiști rezultă faptul că persoanele respective nu locuiesc efectiv la adresa declarată, cererile lor vor fi respinse”, a anunțat purtătoarea de cuvânt a MAI, Monica Dajbog.
Potrivit acesteia, verificările vor fi dispuse şi în situaţia în care se înregistrează un număr mare de solicitări la aceeaşi adresă.
„Practic, se vor avea în vedere şi cazurile în care cererile s-au depus, succesiv, la intervale relativ scurte de timp, pentru aceeaşi adresă. Prin „număr mare de solicitări” se înţelege un număr care depăşeşte media zilnică, săptămânală sau lunară”, a mai precizat Dajbog.
Purtătoarea de cuvânt a MAI explicat că noile reguli au fost impuse în perspectiva alegerilor locale din 27 septembrie.
Sursa: Agerpres
- Tartorul Predoiu, parte a grupării care a capturat justiția este protejat de mafia din servicii, Nicușor Dan și Ilie Bolojan
Vicepremierul Cătălin Predoiu rămâne unul dintre personajele-cheie ale dezastrului din Justiția românească, un nume care apare constant ori de câte ori se discută despre blocarea marilor dosare, despre promovări controversate și despre consolidarea unei puteri netransparente în interiorul instanțelor și parchetelor. Predoiu este politicianul care a împins decisiv legile Justiției din 2022, acte normative care … - Judecătoarea Raluca Moroșanu: „Mulțumesc tuturor care ne-au susținut!”
Judecătoarea a reacționat printr-un scurt mesaj postat pe Facebook, în care le mulțumește celor care o susțin pe ea și pe judecătorul Laurențiu Beșu, cel care a vorbit în documentarul „Justiție capturată”. Este primul mesaj al Ralucăi Moroșanu, după momentul de la conferința de presă a Curții de Apel București de joi, când a ieșit … - Salt de 62% al preţurilor la electricitate
Energia a fost, de departe, motorul principal al scumpirilor anuale, deși ritmul său a încetinit ușor în noiembrie față de luna precedentă, arată datele INS. În ritm anual (noiembrie 2025 față de noiembrie 2024), prețul electricităţii a înregistrat cea mai mare scumpire dintre toate produsele și serviciile monitorizate, cu un avans de 62,36% în ritm anual. Urmează energia … - USR se agață din nou de justiție, dar partidul rămâne plin de penali. Un joc toxic care blochează reformele reale
USR revine, previzibil, la aceeași strategie: se cațără pe orice scandal din justiție pentru a poza în salvatorul statului de drept. Doar că această retorică moralizatoare se prăbușește sub propria greutate. În interiorul partidului se află lideri și aleși cu dosare penale, anchete în curs sau probleme serioase de integritate, iar dubla măsură a devenit … - Infractorii și-au creat propriul sistem de justiție unde dosarele se închid tot timpul cu NUP, achitare și clasare
Sistemul de justiție din România nu mai funcționează ca un mecanism de sancționare a infracțiunilor, ci ca un scut pentru cei conectați politic, economic sau instituțional. Pentru marea corupție, finalul este aproape mereu același: neînceperea urmăririi penale, clasare pe bandă rulantă sau achitări „definitive” după ani de tergiversări calculate. Dosare solide, cu probe, interceptări și …
