Infrastructura, mediul și agricultura, fundamentul Planului Național de Redresare pentru accesarea banilor europeni negociați la Bruxelles

Infrastructura, mediul și agricultura sunt domeniile principale pe care Guvernul lucrează la identificarea proiectelor care vor fi incluse în Planul Național de Redresare, în baza căruia România va accesa fondurile europene negociate la ultimul summit european de la Bruxelles, din perioada 17-21 iulie, a anunțat președintele Klaus Iohannis, într-o declarație de presă de la Palatul Cotroceni.

Șeful statului a avut astăzi o întâlnire cu prim-ministrul Ludovic Orban și câțiva miniștri implicați în elaborarea Planului Național de Redresare și Reziliență. 

„Guvernul lucrează în prezent la identificarea proiectelor care vor fi incluse în acest program și, foarte important, este în dialog permanent cu Comisia Europeană pentru ca toate proiectele propuse în final să fie eligibile, adică să poată fi finanțate din aceste fonduri”, a declarat Klaus Iohannis. 

România a obținut luna trecută 79,9 miliarde de euro din pachetul uriaș de relansare economică a Uniunii Europene în urma crizei provocate de coronavirus, care se ridică la 1.824 de miliarde de euro și care este compus dintr-un fond de redresare de 750 de miliarde de euro (Next Generation EU – NGEU) și un Cadru Financiar Multianual 2021-2027 (CFM) de 1.074 de miliarde de euro. 

Cele 79,9 miliarde de euro vor proveni după cum urmează: 33,5 miliarde de euro din cadrul NGEU și 46,4 miliarde de euro din cadrul CFM, au declarat surse europene pentru CaleaEuropeană.ro. Sursele citate au mai precizat că alocarea de 79,9 miliarde de euro este calculată la prețurile de referință din 2018, însă în prețuri curente pachetul va ajunge la 84 de miliarde de euro.

În ce privește cele 46,4 miliarde de euro fonduri nerambursabile din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, României îi sunt alocate 26,8 miliarde de euro pentru politica de coeziune; 18,7 miliarde de euro pentru politica agricolă comună, 760 de milioane de euro din Fondul pentru o tranziție justă și 160 de milioane de euro pentru pescuit.

Președintele a mai spus că, pentru a aplica „efectiv pentru acești bani”, este nevoie de o serie „destul de lungă de acte normative”, însă „pregătirile sunt foarte avansate și Guvernul urmează să le adopte”. 

Potrivit șefului statului, infrastructura, mediul și agricultura sunt domeniile principale pe care Guvernul lucrează la identificarea proiectelor care vor fi incluse în Planul Național de Redresare.

„Eforturile Guvernului, în acest moment, se concentrează pe infrastructură. România are foarte multă nevoie de infrastructură și acum vorbesc aici în special despre autostrăzi și căi ferate. Deci, autostrăzile sunt foarte, foarte importante în această fază și în acest domeniu pot să spun că suntem foarte avansați. Avem mai multe tronsoane importante de autostradă pregătite pentru a fi incluse în proiecte cu care se solicită acești bani europeni”, a explicat președintele. 

De asemenea, acesta a menționat că a insistat „foarte mult”, în ședința de lucru de astăzi, pe partea de agricultură și protecția mediului, deoarece „fermierii români au mare nevoie să fie susținuți”. „Știm foarte bine că, pe lângă problemele cauzate de pandemie, fermierii se confruntă cu dificultăți generate încă de seceta prelungită din primăvară”, a precizat Klaus Iohannis. 

În acest sens, președintele a explicat că Guvernul lucrează „pe două direcții importante”: 

„Prima, pentru a veni în sprijinul fermierilor, Guvernul a prevăzut la rectificarea bugetară fonduri substanțiale destinate fermierilor afectați de secetă. Știu că aici au circulat tot felul de așa-numite fake news în spațiul public. Deci, încă o dată: Guvernul a prevăzut la rectificare fonduri substanțiale pentru despăgubirile fermierilor afectați de secetă. A doua linie, la fel de importantă, este pregătirea unor proiecte europene care vin să prevină astfel de situații și, în acest fel, este important de știut că lucrăm foarte intens la elaborarea unor proiecte care vizează irigații, combaterea secetelor, combaterea deșertificărilor – în general, proiecte care vin să îmbunătățească întreg cadrul, să înlesnească munca fermierilor și, în același timp, să avem grijă ca ele să aibă o componentă foarte importantă de protecție a mediului”, a declarat șeful statului. 

Sursa: Europa Liberă

• 
  Ilie Bolojan a ajuns la DNA Iași. Premierul demis este audiat de procurori în dosarul de corupție al afaceristului Fănel Bogos, pe care l-a primit în biroul de la Palatul Victoria
  Premierul demis Ilie Bolojan a ajuns, vineri, la sediul DNA Iași ca să dea declarații despre dosarul mitei de 1,5 milioane de euro dată de omul de afaceri Fănel Bogos ca să ajungă într-o audiență la el. Bolojan este audiat în calitate de martor, iar în dosar apar și numele fostului președinte al PNL Vaslui, …
• 
  „Stăpânii Blocurilor”: Cum sunt preluate ostil asociațiile de proprietari și deturnați banii locatariilor în București și Ilfov
  Prin conturile asociațiilor de proprietari din București și Ilfov circulă anual zeci de milioane de euro pentru apă, căldură, curățenie, reparații și întreținerea blocurilor. În teorie, proprietarii decid cum sunt cheltuiți acești bani și au la dispoziție mecanisme de control prin asociație, administrator și cenzor. În realitate, trei cazuri documentate arată cum administrarea unor blocuri …
• 
  Cine sunt colegii de celulă ai lui Călin Georgescu. Este vorba despre trei infractori periculoși arestați după ce au vândut tone de cocaină și canabis. Aveau și complici albanezi
  Călin Georgescu ar fi fost încarcerat alături de alți trei bărbați arestați în dosare de trafic de droguri. Unul dintre aceștia făcea parte dintr-o grupare internațională deosebit de periculoasă care ar fi adus în Europa aproape două tone de droguri.  Fostul candidat la președinție Călin Georgescu a fost arestat, marți, de magistrații Curții de Apel …
• 
  Brăila, administrație de cursă lungă și contabilitate cu probleme: investiții de 54,7 milioane ținute „în curs”, patrimoniu umflat cu 3,6 milioane și achiziții cu proceduri încălcate
  Primăria Municipiului Brăila încheie anul financiar 2025 cu o opinie cu rezerve din partea Curții de Conturi, după ce auditorii au identificat o succesiune de erori și abateri care merg de la zeci de milioane de lei înregistrate necorespunzător în contabilitate până la probleme în administrarea patrimoniului, evidența fiscală și derularea achizițiilor publice. Raportul privește …
• 
  Modificare importantă la retragerea de numerar: românii nu vor mai fi limitați la valorile standard afișate pe ecranul ATM-ului
  O modificare majoră privind funcționarea bancomatelor din România a primit undă verde în Senat. Potrivit noului proiect de lege adoptat de parlamentari, posesorii de carduri vor avea libertatea să retragă de la ATM exact suma de bani de care au nevoie, fără a mai fi limitați la valorile standard afișate de obicei pe ecran. Noile …