Zece state UE se angajează să primească 400 de minori neînsoţiţi evacuaţi de pe Insula Lesbos în urma incendiului care a distrus tabăra de la Moria

Zece state membre ale Uniunii Europene (UE) s-au angajat să primească 400 de minori neînsoţiţi, evacuaţi de pe Insula Lesbos în Grecia continentală, după incendiul care a devastat tabăra insalubră şi suprapopulată de la Moria, a anunţat ministrul german de Interne Horst Seehofer, relatează AFP.

„Contactele noastre cu ţările membre UE au determinat zece membri să participe la transferul” acestor 400 de minori, a anunţat ministrul, la Berlin, precizând că Germania şi Franţa urmează să preia 100-150 de copii fiecare.

Aceşti minori neînsoţiţi au fost transferaţi în Grecia continentală după incendiul care a distrus tabăra în care locuiau şi care a lăsat peste 12.000 de persoane în drum.

„Discutăm şi cu alte ţări membre ale Uniunii care pot primi aceşti copii”, a anunţat Seehofer într-o conferinţă de presă comună cu comisarul european însărcinat cu Migraţia, grecul Margaritis Schinas, care participa printr-o legătură video de la Atena.

Olanda a propus joi să primească 100 de migranţi – dintre care jumătate să fie minori.

„Moria aminteşte în mod dur tuturor membrilor UE lucrul pe care este nevoie să-l schimbăm în Europa”, a declarat Margaritis Schinas, care urma să se întâlnească dupăaceea cu premierul grec Kyriakos Mitsotakis.

„Avem nevoie de solidaritate în politica migraţiei” a UE, a subliniat comisarul.

Drama de la Moria a relansat dezbaterea cu privire la primirea solicitanţilor e azil în Europa, pe tema căreia statele membre UE se sfâşie.

Comisia Europeană (CE) urmează să prezinte la sfârşitul lui septembrie un proiect foarte aşteptat – şi amânat în mai multe rânduri – al unui pact privind migraţia şi azilul.

Sursa: News.ro

• 
  Datele Eurostat contrazic realitatea clamată de Ilie Bolojan: Deficitul real al României, aproape dublu față de raportările Guvernului
  Cifrele Eurostat arată faptul că deficitul real al României este de 3,7 – 3,8% din PIB, în timp ce premierul Ilie Bolojan se lăuda cu un deficit de doar 2% din PIB. Acest lucru înseamnă că Ilie Bolojan lasă România cu același deficit ca și Marcel Ciolacu, pe care îl înfiera puternic. Potrivit analistului Petrișor …
• 
  Moștenirea toxică de la Inspecția Muncii: Cum a ajuns controversatul Dantes Bratu să se agațe de scaun, în plină anchetă a DNA
  Una dintre cele mai importante instituții de control din România continuă să fie condusă de un personaj aflat în centrul unui scandal penal de proporții. Dantes-Nicolae Bratu ocupă în continuare funcția de inspector general de stat la Inspecția Muncii, beneficiind de un paravan politic solid și de o numire controversată semnată pe finalul mandatului de …
• 
  Probleme penale fără sfârșit pentru Călin Georgescu: Un presupus salut legionar l-a trimis în fața anchetatorilor pentru al cincilea dosar
  Călin Georgescu este audiat joi de anchetatorii din Ilfov într-o nouă anchetă penală, după ce ar fi făcut salutul legionar în fața susținătorilor săi, la ieșirea dintr-o secție de poliție. Acesta ar fi al cincilea dosar penal deschis pe numele fostului candidat la alegerile prezidențiale. Georgescu s-a prezentat la audieri însoțit de avocații săi, în …
• 
  Palmă de la Strasbourg pentru Lia Savonea și magistrați: CEDO stabilește că independența sistemului judiciar nu este o licență pentru autoreglementare financiară și votarea propriilor privilegii
  O decizie fără precedent pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) depășește cu mult cadrul unei simple respingeri a pretențiilor salariale formulate de un grup de magistrați români. Instanța de la Strasbourg dinamitează însuși fundamentul pe care Justiția și-a clădit, timp de două decenii, o serie de beneficii financiare substanțiale. Pentru Lia Savonea, președinta …
• 
  Capcana fiscalității excesive: De ce nu mai poate susține creșterea taxelor reducerea deficitului bugetar
  Strategia bazată exclusiv pe creșterea impozitelor pentru corectarea derapajelor bugetare a ajuns la un punct critic. Atât mediul privat, cât și populația resimt puternic povara unei fiscalități împinse la limită, în timp ce ritmul de creștere a economiei încetinește vizibil – fiind estimat la doar 0,7% pentru anul curent. Într-un asemenea climat, continuarea consolidării fiscale …