Internațional

Finlanda, convinsă de Putin să adere la NATO: Dacă e capabil să își măcelărească frații slavi, nimic nu îl împiedică să facă asta și cu finlandezii

Președintele Sauli Niinisto și prim-ministra Sanna Marin au anunțat joi că Finlanda trebuie să solicite aderarea la NATO „fără întârziere”, o mișcare așteptată care mai trebuie susținută formal de parlamentul de la Helsinki, unde partidele împărtășesc însă, în mare, aceeași poziție.

Acest pas istoric este doar un semn al felului în care invazia Rusiei în Ucraina transformă arhitectura de securitate a Europei de după Războiul Rece și reface hărțile lumii în moduri ce ar putea avea efecte timp de decenii. Aderarea Finlandei va dubla granița terestră a NATO cu Rusia. Împreună cu Suedia, care urmează să își anunțe propria decizie, Finlanda ar aduce întreaga forță a alianței în nordul îndepărtat al Europei și ar susține astfel o prezență consolidată în jurul Mării Baltice. Este parte a unui plan pe termen lung.

NATO, Statele Unite și UE marchează practic revenirea la o strategie de izolare a Rusiei, în stilul Războiului Rece, după ani de coexistență și cooperare. „Ceea ce avem în față este divizarea semipermanentă a Europei în două”, a explicat în urmă cu câteva zile, pentru Washington Post, fostul premier finlandez Alexander Stubb. Pe de o parte, a spus el, avem o Rusie agresivă și autoritară și cobeligerantul său, Belarus. Pe de altă parte, avem peste 30 de democrații mai mult sau mai puțin unite de un dușman comun.

„Totul va fi acum o singură arenă militar-strategică, mai ales dacă ne uităm dinspre partea rusă”, a explicat și Anna Wieslander, director pentru Europa de Nord la Atlantic Council. „Putin a calculat greșit”, a spus ea, „nu este ceea ce a prevăzut”.
Amintiri dureroase Într-un fel, această schimbare radicală în securitatea europeană pare destul de puțin surprinzătoare pentru Finlanda. În cele opt decenii de când soldații finlandezi pe schiuri au luptat cu invadatorii sovietici, țara a aderat la U.E. în 1995 și a devenit un partener apropiat al NATO, încercând, în același timp, să coopereze cu Rusia și să o înțeleagă.

Scenele din Ucraina au trezit amintiri dureroase pentru Finlanda. În Războiul de iarnă din 1939-1940, țara a luptat împotriva sovieticilor, dar a suferit enorm, pierzând oameni și teritoriu. De atunci țara s-a concentrat intens asupra apărării. Capitala Helsinki a început să construiască adăposturi de apărare civilă în anii 40. Una dintre instalațiile din anii 60, concepută pentru a proteja până la 9.000 de persoane de bombardamente și atacuri chimice, servește, deocamdată, drept parcare. Orașul are, de asemenea, adăposturi care sunt folosite ca centru sportiv, piscină și patinoar – dar care pot fi pregătite pentru utilizare, în caz de urgență, în 72 de ore.

Accentul pus pe pregătire se extinde și asupra armatei. „Nu am demobilizat niciodată armata după Războiul Rece, am investit în ea”, a explicat pentru cotidianul american Kai Sauer, subsecretar de stat finlandez pentru politica externă și de securitate.

„Există o dorință foarte mare de a apăra țara”, a spus el, „poate părea demodat, dar este o consecință a istoriei și a poziției noastre geografice”. Finlanda are o armată puternică Oficialii NATO și analiștii din domeniul apărării au descris forțele finlandeze ca fiind robuste și relativ bine finanțate. Finlanda menține un sistem de recrutare obligatorie pentru bărbați și de recrutare voluntară pentru femei. Țara poate aduna o forță militară pe timp de război de 280.000 de soldați, precum și aproximativ 900.000 de rezerviști. Chiar înainte de invazia din Ucraina, Finlanda a finalizat achiziționarea a 64 de avioane de luptă F-35 de la gigantul american al apărării Lockheed Martin. Soldații finlandezi cooperează cu NATO încă din anii 90. Atât Finlanda, cât și Suedia au contribuit la misiunile din Balcani, Afganistan și Irak. Ambele forțe sunt interoperabile cu forțele NATO.

Țara a intensificat cooperarea cu NATO după ce Rusia a anexat Crimeea, dar, oficial, Finlanda a rămas nealiniată din punct de vedere militar. Finlandezii se simțeau mai în siguranță în afara alianței. Atacul lui Putin asupra Ucrainei a schimbat acest lucru practic peste noapte. Majoritatea finlandezilor spun acum că s-ar simți mai în siguranță în cadrul NATO. Sprijinul public pentru aderarea la NATO a fost de ani de aproximativ 20-25%. Dar de la invazia Rusiei în Ucraina, acesta a crescut până la un nivel record de 76%, potrivit ultimului sondaj de opinie.

„Dacă Putin este capabil să își măcelărească frații, surorile și verii slavi în Ucraina, nimic nu îl împiedică să facă acest lucru și în Finlanda”, a declarat Stubb, fostul premier. Schimbarea relațiilor cu Rusia e deja vizibilă La punctul de trecere a frontierei de la Vaalimaa, la câteva ore de Helsinki, schimbarea în relația Finlandei cu Rusia poate fi deja observată. Nu cu mult timp în urmă, punctul de control era plin de camioane de transport, călători și oameni care făceau cumpărături în centrele comerciale de acolo – simboluri ale modului în care Europa a rămas legată de Rusia, în ciuda invaziei Georgiei, a anexării Crimeei și nu numai.

Cimpoi Adrian

Cimpoi Adrian este absolvent al Universității din București. După o perioadă în care a fost redactor și reporter pentru un post de televiziune, a decis să-și continuie drumul în presa scrisă.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Back to top button