EconomiePolitică

Cum minte PSD pensionarii: De ce „9,4%” nu împiedică creșterea pensiilor

După ce ani la rând au ridicat până la cer așteptările cetățenilor de majorare a veniturilor, realitățile guvernării într-o perioadă de criză i-au făcut pe sociali-democrați să-și schimbe puțin optica, dar și retorica. Majorarea de 40% a pensiilor, promisă de PSD prin celebra lege a Olguței Vasilescu, s-a transformat în una mult mai modestă, de doar 10%, fapt ce a nemulțumit o parte serioasă a propriilor votanți. 

Pe acest fundal, PSD a lansat ideea că, în realitate, creșterea ar fi fost mult mai mare, dacă în Planul Național de Redresare și Reziliență, elaborat și transmis Comisiei Europene în timpul guvernării PNL-USR-UDMR, nu ar fi fost cuprins un plafon de 9,4% privind alocările pentru pensii. Practic, hoții din PSD s-au înhaitat cu hoții lui Iohannis. Fiecare încearcă să își tragă câte o felie de tort din electoratul sărăcit și ținut pradă manipulării prin unitățile militare de presă.

Pentru cine nu știe, Produsul Intern Brut un indicator macroeconomic format din suma cheltuielilor pentru consum a gospodăriilor private și a organizațiilor private non-profit, a cheltuielilor brute pentru investiții, a cheltuielilor statului, a investițiilor în scopul depozitării ca și câștigurile din export din care se scad cheltuielile pentru importuri. PIB-ul nu este sinonim nici pe departe cu bugetul de stat, cel din care se plătesc aceste cheltuieli.

De ce retorica PSD nu se susține

Un calcul simplu ne arată însă că motivul invocat de social-democrați pentru menținerea pensiilor la nivelul actual nu prea este valabil. Pentru anul 2022, Guvernul estimează un PIB de 1.317 miliarde lei, în vreme ce cheltuielile cu pensiile pe bază de contributivitate se vor ridica la 99,7 miliarde lei, adică 7,5% din PIB. La această sumă se adaugă aproximativ 10 miliarde lei pentru pensiile speciale, ceea ce reprezintă 0,9% din PIB, deci un total de 109,7 miliarde lei.

Ținând cont de PIB pentru anul 2022 estimat în buget la 1.317 miliarde lei, plafonul de 9,4% destinat pensiilor este de 123,8 miliarde lei. Altfel spus, în PIB există un spațiu circa 14 miliarde lei pentru majorarea pensiilor, nu însă și în buget.

Guvernul și-a asumat pentru 2022 un deficit bugetar de 5,54% din PIB, în pofida unor estimări de venituri extrem de ambițioase. Totodată, a adoptat măsurile de plafonare a prețurilor la utilități, al căror impact bugetar ar putea fi de ordinul zecilor de miliarde lei, acesta neputând fi estimat cu exactitate din cauza fluctuațiilor mari de preț. Până în anul 2024 România s-a angajat să reducă deficitul bugetar sub pragul de 3%.

Cimpoi Adrian

Cimpoi Adrian este absolvent al Universității din București. După o perioadă în care a fost redactor și reporter pentru un post de televiziune, a decis să-și continuie drumul în presa scrisă.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Back to top button