Românii pot vota, pot spera, pot umple urnele de entuziasm și revoltă. Dar dacă sistemul controlează tot — de la birourile electorale până la Curtea Constituțională — votul devine o iluzie, iar democrația un teatru ieftin.
AUR este astăzi cotat cu 40% în preferințele reale ale românilor. O cifră care sperie sistemul, care panichează partidele vechi și care declanșează mecanismele murdare ale fraudării: buletine falsificate, turism electoral, softuri manipulate, procese verbale „corectate” la miezul nopții.
De ce să mai votăm, dacă nu românii decid? Dacă orice mișcare anti-sistem este sabotată, anchetată, hărțuită, exclusă administrativ sau declarată „extremistă” pentru că deranjează hoția?
Alegerile nu mai sunt despre cine are sprijinul poporului, ci despre cine controlează numărătoarea. Iar când AUR devine prea mare, când poporul începe să se ridice, ei schimbă regulile, închid secții, anulează liste sau blochează candidaturi.
Degeaba avem 40%, dacă ei își păstrează puterea prin furt și manipulare. Dar poporul vede. Și nu va accepta la nesfârșit ca viitorul lui să fie decis în laboratoarele unui regim disperat să nu piardă ciolanul.
