Știrile 60m.RO

Trei dintre procurori care conduc Asociația “Inițiativa pentru Justiție” sunt cercetați disciplinar de Inspecția Judiciară pentru un comunicat în care criticau Secția specială

Inspecția Judiciară a dispus începerea cercetării disciplinare în cazul celor trei procurori care conduc Asociația “Inițiativa pentru Justiție”, fiindu-le imputat un comunicat de presă al asociației în care cereau clasei politice “desființarea cât mai rapidă a Secției pentru Investigarea Infracțiunilor în Justiție (SIIJ) și mutarea anchetării magistraților la DNA”. Unul dintre procurorii vizați este Bogdan Pîrlog, care este vizat de nu mai puțin de alte 11 acțiuni disciplinare.

În acest caz, Inspecția Judiciară, condusă de Lucian Netejoru și care a fost acuzată în ultimii ani că s-a transformat într-un instrument de hărțuire a magistraților incomozi, a fost sesizată în octombrie 2021 de către președintele de atunci al CSM Bogdan Mateescu. De altfel, Mateescu conduce în continuare CSM, din calitatea de președinte interimar, fiind contestat de o bună parte a judecătorilor din Consiliu, informează HotNEws.ro.

El a sesizat Inspecția Judiciară pentru un comunicat transmis de asociația de procurori “Inițiativa pentru Justiție”. Printr-o rezoluție, Inspecția Judiciară dispune cercetarea disciplinară a celor trei procurori care au fondat și conduc asociația “Inițiativa pentru Justiție” – Bogdan Pîrlog, Sorin Lia și Ionuț Marcu.

Inspecția Judiciară susține că, în urma verificărilor “au rezultat indicii privind săvârșirea abaterilor disciplinare constând în manifestări care aduc atingere onoarei sau probității profesionale ori prestigiului justiției, săvârșite (…) în afara exercitării atribuțiilor de serviciu, respectiv desfășurarea de activități publice cu caracter politic”.

  • “Susținerea publică a unei teme politice, respectiv cea referitoare la desființarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, deschide calea folosirii imaginii magistraților în scopuri politice, creând percepția că o măsură privind justiția, promovată de un partid este susținută chiar din interiorul sistemului”, se arată în documentul citat.


În comunicatul de presă invocat, asociația Asociația “Inițiativa pentru Justiție” cerea clasei politice desființarea cât mai rapidă a SIIJ și mutarea anchetării magistraților la DNA.

  • ”În lipsa voinței politice pentru desființarea SIIJ, există o posibilitate reală ca aceasta să dispară <>, astfel încât acțiunile de hărțuire a unor magistrați incomozi prin procese penale să înceteze, iar incidentele diplomatice generate de cercetarea unor demnitari europeni care nu se află sub jurisdicția română să fie prevenite.
  • Totuși, chiar și în această situație, nimic nu se va schimba în privința aducerii în fața justiției a magistraților corupți, aspect esențial, fără de care nu poate fi concepută o justiție funcțională”, spuneau reprezentanții asociației.


Redăm integral comunicatul asociației pentru care Inspecția Judiciară a decis cercetarea disciplinară a celor trei procurori:
”Asociația „Inițiativa pentru Justiție” (AIJ), asociație profesională a procurorilor, face un apel la responsabilitate din partea oamenilor politici în ceea ce privește respectarea angajamentelor privind reformele în justiție.


Față de ultimele declarații ale premierului demis, Florin Cîțu, în sensul că desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) nu este o prioritate pentru România, măsura respectivă putând aștepta până în anul 2024, pe motiv de pandemie de COVID-19, atragem atenția cu privire la următoarele aspecte:


De la operaționalizarea SIIJ și până în prezent, niciun magistrat nu a mai fost trimis în judecată pentru fapte de corupție.
Având în vedere că niciun fel de criminalitate nu dispare brusc prin schimbarea organului competent să ancheteze, să acuze și să aducă în fața justiției pe cei acuzați este evident că nici corupția din magistratură – pe care statul este dator să o combată – nu a dispărut.


Prin urmare, este de domeniul evidenței că, în ceea ce privește SIIJ, nu este îndeplinită prima condiție enunțată de CJUE în hotărârea din 18 mai 2021 referitoare la compatibilitatea reglementării privind înființarea unei secții specializate care are competența exclusivă de a ancheta infracțiunile săvârșite de judecători și de procurori cu articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf TUE și cu Decizia 2006/928, anume „să fie justificată de imperative obiective și verificabile legate de buna administrare a justiției”.


De la 1 martie 2022 încetează mandatele majorității procurorilor care mai funcționează încă în cadrul SIIJ, iar de la 20 octombrie 2022 încetează mandatele ultimilor doi procurori numiți în cadrul SIIJ.


Ținând cont de decizia CJUE din 18 mai 2021, este de așteptat ca alte numiri de procurori la SIIJ să nu se mai facă.
Prin urmare, în lipsa voinței politice pentru desființarea SIIJ, există o posibilitate reală ca aceasta să dispară „natural”, astfel încât acțiunile de hărțuire ale unor magistrați incomozi prin procese penale să înceteze, iar incidentele diplomatice generate de cercetarea unor demnitari europeni care nu se află sub jurisdicția română să fie prevenite.
Totuși, chiar și în această situație, nimic nu se va schimba în privința aducerii în fața justiției a magistraților corupți, aspect esențial, fără de care nu poate fi concepută o justiție funcțională.


Nu ne putem permite, ca stat, ca până în 2024 – ori, eventual, viitoarea legislatură – să nu existe o posibilitate de aducere în fața justiției a magistraților corupți.


Lupta împotriva corupției în justiție nu este o temă care să fie adusă în discuție doar în campaniile electorale, ci este o necesitate pentru buna funcționare a statului și pentru bunăstarea cetățenilor cinstiți, iar pandemia de COVID-19 nu reprezintă o justificare valabilă pentru tolerarea sau protejarea rețelelor de corupție din magistratură, lăsate să se dezvolte în voie de către SIIJ.


Mai mult, orice întârziere în desființarea acestei aberații organizaționale, incompatibile cu un stat de drept, care este SIIJ nu face decât să alimenteze suspiciunea publică cu privire la instituirea de facto a unui regim de impunitate absolută pentru anumiți magistrați, astfel încât aceștia să nu aibă vreo inhibiție în a presta serviciile solicitate din partea celor care au „capturat” deja autorități și instituții fundamentale ale statului, în scopul devalizării bugetului de stat, inclusiv prin intermediul Programului Național de Investiții Anghel Saligny, și al evitării tragerii la răspundere a celor responsabili de sustragerea banului public.


Prin urmare, este imperios necesar ca, în cel mai scurt timp, SIIJ să fie desființată, iar competența desfășurării urmăririi penale în cazurile privind infracțiuni de corupție comise de magistrați să fie redată procurorilor specializați în cercetarea unor astfel de infracțiuni din cadrul DNA”.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Back to top button