Procurorul din dosarul Hosu pleacă din DNA. Este nemulțumit de discuțiile privind concluziile puse în dosar

Procurorul Marian Gherman cere Consiliului Superior al Magistraturii să constate încetarea activității iîn cadrul DNA și continuarea la Parchetul Capitalei, potrivit ordinii de zi a ședinței Secției pentru procurori a CSM din 8 septembrie 2020.

Marian Gherman a fost procurorul de caz în dosarul Carpatica în care este judecat polițistul Dan Hosu, soțul șefei DIICOT, Giorgiana Hosu.

Potrivit unor surse judiciare, procurorul a fost nemulțumit de discuțiile din interiorul DNA privind concluziile pe care procurorul de ședință al DNA urma să le pună la ultimul termen al procesului. Potrivit acelorași surse, au existat opinii în cadrul DNA inclusiv în favoarea ideii ca procurorii să ceară achitarea inculpaților din dosar, în condițiile în care probele obținute de SRI pe mandat de siguranță națională (MSN) au fost anulate de instanță ca urmare a deciziilor CCR.

Până la urmă, procurorii DNA au pus concluzii de achitare doar pentru unul dintre inculpați, Ion Sorin Tatu, și au cerut condamnarea celorlați inculpați printre care soțul șefei DIICOT, polițistul Dan Hosu. Vezi detalii aici.

Chiar și așa, procurorul Gherman ar fi fost nemulțumit pentru că DNA a cerut achitarea lui Tatu.

Pe de altă parte, procurorul Gherman era luat în vizor de conducerea DNA după ce a încasat achitare în dosarul Rușanu, au explicat sursele G4Media.ro. Fostul șef al ASF, Dan Radu Rușanu, a fost achitat definitiv după ce a stat câteva luni în arest preventiv ca urmare a unui dosar întocmit de procurorul Marian Gherman.

Procurorul Gherman a activat și la DIICOT București, unde a instrumentat unul dintre dosarele lui Nuțu Cămătaru. 

Vezi detalii aici.

• 
  Șase luni, zero kilometri. România riscă să rateze o treime din autostrăzile promise pentru 2026
  România a încheiat primele șase luni ale anului fără să inaugureze niciun kilometru nou de autostradă. Din cei aproape 240 km de drum rapid estimați de autorități pentru deschidere în 2026, doar aproximativ 170 mai pot fi considerați siguri, potrivit Asociației Pro Infrastructură (API). Ministerul Transporturilor susține însă că ținta de 230–250 km rămâne realizabilă. …
• 
  Statul capturat de cartelul robelor: Cum a ajuns justiția din România o anexă a clanurilor de crimă organizată
  România se confruntă cu o realitate cruntă, ascunsă sub un furnir tot mai subțire de legalitate: justiția nu mai servește cetățeanul, ci interesele unor grupuri de putere. Dincolo de discursurile oficiale sforăitoare și de rapoartele cosmetizate trimise la Bruxelles, statul român pare să fi capitulat definitiv în fața unui sistem pe care societatea civilă nu …
• 
  Azilele groazei sub mască de gală: Cum au transformat artiștii de operă Romeo și Silvana Saleno bătrânii cu Alzheimer în legume ca să le fure casele
  Investigația a fost publicată în 2016 în cotidianul Libertatea și și a fost atacată în instanțe de mai multe ori de familia Saleno care a cerut daune de un milion de euro și scoaterea articolului, ceea ce a obținut din partea Ringier, compania care deține publicația Libertatea. Toate instanțele de judecată au dat dreptate autorului …
• 
  Caracatița contractelor publice lovește din nou: Firma controlată de Mihaela Neagu și Romprest împart zeci de milioane de lei de la Metrorex
  Metrorex a acordat un contract de curățenie pentru doi ani, cu o valoare de 49 de milioane de lei, unei firme controlată de Mihaela Neagu, supranumită „Regina contractelor cu statul”. Acționarul majoritar în societate este fosta parteneră de viață a fiului lui Gabriel Oprea. Libro Events SRL, una dintre companiile cu cele mai numeroase contracte …
• 
  Motivarea instanței în cazul respingerii arestării preventive a lui Viorel Pașca în dosarul azilelor de la Bihor: „Probele administrate nu relevă situația unor persoane abandonate în condiții incompatibile cu existența umană”
  Tribunalul București a respins arestarea preventivă a lui Viorel Pașca și l-a plasat sub control judiciar în dosarul azilelor din Bihor, motivând că persoanelor cazate în aceste unități li se asigurau hrană, cazare, îmbrăcăminte, medicație și acces la servicii medicale, precum și efectuarea formalităților necesare în caz de deces, chiar dacă într-un cadru neautorizat și …