Guvernul „pro-european” a reușit o performanță remarcabilă: cinci vicepremieri pentru o țară în criză. Nu cinci miniștri care să aducă performanță, ci cinci sinecuri politice, fiecare cu alaiul aferent: secretară, șofer, consilier, birou cu vedere la Parlament și, după cum șoptește lumea din culise, chiar și câte o amantă pe statul de plată, mascată în „expert comunicare”.
În timp ce românii își taie din coșul zilnic și se uită disperați la facturile umflate și la ratele imposibile, guvernarea de lux își trăiește propria realitate paralelă. Acești vicepremieri nu doar că nu rezolvă nimic, dar nici nu se deranjează să mimeze interesul pentru popor. Funcții create pentru echilibru politic, nu pentru reformă sau eficiență.
Această risipă sfidătoare e imaginea unui stat captiv: nu se reformează, dar se înmulțesc funcțiile grase; nu se reduc cheltuielile, dar se împart birouri luxoase și posturi fictive pentru amante și rubedenii. Asta înseamnă pentru ei „integrare europeană”: bani publici tocați cu tupeu, în disprețul românilor care încă mai speră că se poate trăi decent din muncă cinstită.
Cinismul acestui guvern nu mai are limite. În loc să reducem din cheltuieli, le multiplicăm. În loc să aducem performanță, premiem obediența și nepotismul. Iar în tot acest timp, România se scufundă sub greutatea unui aparat bugetar devenit bordel politic cu acte în regulă.
