Politică

Sondaj: Majoritatea românilor vor unirea cu Republica Moldova și consideră că România trebuie să rămână în EU

Peste 70% dintre români susțin calitatea României de membru al Uniunii Europene, iar trei pătrimi dintre români nu doresc destrămarea Uniunii Europene și vor unirea cu Basarabia, potrivit capitolelor patru și cinci ale sondajului de opinie intitulat „Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naţionalist în era dezinformării şi fenomenului ştirilor false” realizat de realizat de INSCOP Research în parteneriat cu Verifield la comanda think-tank-ului STRATEGIC Thinking Group.

„Percepția privind avantajele aderării la Uniunea Europeană s-a îmbunătățit semnificativ comparativ cu luna septembrie 2021, revenind la un nivel înregistrat anterior crizei politice de la finalul anului trecut. Pe de altă parte, subiectul ieșirii României din Uniunea Europeană (RO-Exit), deși se menține constant la un nivel  de susținere de 20% și 25%, trei pătrimi din populație respinge atât ieșirea României din Uniunea Europeană, cât și ideea destrămării Uniunii Europene, motivațiile fiind cât se poate de pragmatice. Chiar și cei care cred că interesul național este prioritar în fața regulilor europene sunt de părere, în proporții covârșitoare, că este totuși în interesul național al țării ca România să rămână membră a Uniunii Europene. Per ansamblu, observăm că depășirea crizei politice de anul trecut, formarea unei coaliții largi, stabile, dar și sentimentul de insecuritate provocat de Rusia au revitalizat adeziunea la valorile și reperele euro-atlantice”, este de părere Remus Ștefureac, președinte Strategic Thinking Group.

Capitolul 4: Național vs European

Atunci când se vorbește despre avantaje vs. dezavantaje ale aderării României la UE, punând în balanță toate implicațiile asupra vieții economice și sociale, asupra familiei și vieții personale, 54,9% dintre cei chestionați (față de 47,2% în septembrie 2021, 56,2% în iunie 2021 și 61,4% în martie 2021) consideră că aderarea României la Uniunea Europeană a adus mai degrabă avantaje, în timp ce 40,8% sunt de părerea contrarie (față de 46,1% în septembrie 2021, 35,1% în iunie 2021 și 35,2% în martie 2021). Nu știu sau nu răspund la această întrebare 4,3%.

Captură de ecran din 2022.01.31 la 11.49.45
Grafic cu percepția românilor legată de avantajele vs. dezavantajele aderării României la UE. Captură foto: strategicthinking.ro

În ceea ce privește ieșirea României din Uniunea Europeană, 71,7% dintre români se opun ideii ca România să părăsească blocul comunitar, în timp ce 25,2% ar fi de acord cu o asemenea perspectivă și 3,1% nu știu sau nu răspund.

Legat de destrămarea UE, 75,3% dintre respondenți nu ar dori ca Uniunea Europeană să se destrame în următorii ani, în timp ce 19% își doresc o asemenea evoluție, iar 6,7% nu știu sau nu răspund.

Captură de ecran din 2022.01.31 la 11.51.53
Grafic cu percepția românilor legată de destrămarea blocului comunitar al Uniunii Europene. Captură foto: strategicthinking.ro

Românii acordă importanță și rolului UE în dezvoltarea economică a României. Afirmația „În viitor, România s-ar dezvolta mai bine economic dacă ar fi în interiorul Uniunii Europene” întrunește acordul a 63,2% dintre cei intervievați (față de 57,8% în septembrie 2021, 62,9% în iunie 2021). Totodată, 29,4% consideră că „în viitor, România s-ar dezvolta mai bine economic dacă ar fi în afara Uniunii Europene” (față de 32,9% în septembrie 2021 , 27% în iunie 2021), iar 7,5% nu știu sau nu răspund.

Captură de ecran din 2022.01.31 la 11.52.54
Grafic cu percepția românilor legată de rolul UE în dezvoltarea economică a României. Captură foto: strategicthinking.ro

Cum se raportează românii la Interesul național în context UE și ce părere au de raportul între regulile europene și interese naționale

29,4% dintre români sunt de părere că, în calitate de stat membru, România trebuie să respecte regulile Uniunii Europene, chiar și atunci când îi sunt afectate interesele naționale (față de 27,3% în septembrie 2021 și 28% în iunie 2021). 68,4% consideră că România trebuie să își apere interesele naționale atunci când sunt în dezacord cu regulile Uniunii Europene, chiar dacă riscă să-și piardă poziția de stat membru al UE (față de 68,5% în septembrie 2021 și 64,8% în iunie 2021). 2,2% nu știu sau nu răspund.

Captură de ecran din 2022.01.31 la 11.54.19
Grafic cu percepția românilor legată de regulile europene ân raport cu interese naționale. Captură foto: strategicthinking.ro

Dintre respondenții care consideră că România trebuie să își apere interesele naționale atunci când sunt în dezacord cu regulile Uniunii Europene, chiar dacă riscă să-și piardă poziția de stat membru al UE  (ceea ce reprezintă 68.4% din eșantion) 72,9% (respectiv aproximativ jumătate din totalul populației) sunt de părere că este în interesul național al României ca țara să rămână în Uniunea Europeană. 24,7% (respectiv 17% din totalul populației) cred că ieșirea din Uniunea Europeană NU ar afecta interesele naționale ale țării.

Admiterea României în spațiul Schengen

La întrebarea „Din ce cauză credeți că România nu a fost încă admisă spațiul Schengen, zona de liberă circulație din Uniunea Europeană, fără controale la frontiere, deși majoritatea statelor europene sunt de acord cu aderarea țării noastre?” 42,1% din populație consideră că țara noastră nu a îndeplinit toate criteriile de aderare (față de 43,5% în martie 2021), 50,8% sunt de părere că unele state europene blochează aderarea României din motive economice (față de 50,2% în martie 2021), iar un procent de 7,1% nu știu sau nu răspund. 

Captură de ecran din 2022.01.31 la 11.55.18
Grafic cu percepția românilor legată de admiterea României în spațiul Schengen. Captură foto: strategicthinking.ro

Capitolul 5: Patriotism/naționalism economic  

Când vine vorba de intenția de emigrare, 77,9% declară că preferă să trăiască și să muncească în România, în timp ce 21,5% spun că dacă ar avea posibilitatea, ar prefera să trăiască și să muncească în Europa sau SUA. Procentul non-răspunsurilor este de 0,5%

Legat de raportul dintre o companie multinațională și una românească, 69,9% declară că preferă să lucreze într-o companie românească din România, în timp ce 26% spun că preferă să lucreze într-o companie străină care activează în România. Procentul non-răspunsurilor este de 4,1%.

Captură de ecran din 2022.01.31 la 11.56.30
Grafic cu percepția românilor legată de intenția de emigrare. Captură foto: strategicthinking.ro

Chestionați despre calitatea produselor din piața românească, 71,8% dintre români cred că firmele străine vând pe piața românească produse calitativ inferioare față de cele pe care le vând în alte țări, în timp ce 24,2% sunt de părerea contrarie. Procentul non-răspunsurilor este de 4%.

În ceea ce privește unirea cu Republica Moldova, 74,5% dintre respondenți răspund afirmativ, 21,1% răspund negativ, iar 4,3% nu știu sau nu răspund.

Captură de ecran din 2022.01.31 la 11.57.10
Grafic cu percepția românilor legată de Unirea cu Republica Moldova. Captură foto: strategicthinking.ro

„În contextul rezolvării crizei politice și încheierii negocierilor PNRR cu Comisia Europeană, observăm că parametrii ce oglindesc percepția publică asupra avantajelor apartenenței la Uniunea Europeana au revenit la cotele de acum 6 luni. Se păstrează această percepție la cote mai ridicate în special în segmentul tinerilor din zona urbană, cu studii medii și superioare. Dorința de emigrare sau cea de a lucra într-o companie multinațională sunt evident mai puternice în aceleași segmente, reflecție a curiozității, a dorinței de explorare și înțelegere a unor medii socio-economice de succes, de atingere mai rapidă a unor venituri decente și de a beneficia de  infrastructuri mai eficiente și calitative precum cele educative, administrative, de transport și sociale”, subliniază Dan Andronache, vicepreședinte True Story Project.

Ancheta sociologică s-a derulat în perioada 11-18 ianuarie 2022, metoda de cercetare fiind interviu prin intermediul chestionarului. 

Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului multistadial stratificat fiind de 1162 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.9 %, la un grad de încredere de 95%.

Sondajul a fost realizat de INSCOP Research în parteneriat cu Verifield la comanda think-tank-ului STRATEGIC Thinking Group în cadrul unui proiect de cercetare sprijinit de The German Marshall Fund of the United States și finanțat de Black Sea Trust for Regional Cooperation prin True Story Project

Cimpoi Adrian

Cimpoi Adrian este absolvent al Universității din București. După o perioadă în care a fost redactor și reporter pentru un post de televiziune, a decis să-și continuie drumul în presa scrisă.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Back to top button