Știrile 60m.RO

SUA şi alte state membre NATO discută să staţioneze câte 1.000 de militari suplimentari în România, Bulgaria şi Ungaria, în cazul unei eventuale invazii ruse a Ucrainei

Statele Unite şi câţiva aliaţi de-ai lor în NATO discută despre o desfăşurare a aproximativ câte 1.000 de militari în trei state membre NATO din Europa de Est – România, Bulgaria şi Ungaria -, înaintea unei eventuale invazii a Ucrainei de către Rusia, în semn de susţinere împotriva unei Moscove tot mai agresive, declară pentru CNN trei oficiali americani la curent cu aceste discuții.

Între ţările care examinează dacă să primească aceşti militari americani se află România, Bulgaria şi Ungaria.

Este vorba despre desfăşurarea a aproximativ 1.000 de militari în fiecare dintre aceste trei ţări, la fel ca în cazul grupurilor avansate de luptă staţionate în prezent de către Statele Unite în ţările baltice şi în Polonia, precizează CNN.

Statele Unite şi Regatul Unit se află între ţările care iau în calcul să desfăşoare trupe suplimentare, înaintea unei eventuale invazii ruse a Ucrainei, însă toate cele 30 de state membre NATO doresc acest lucru, potrivit unui diplomat european citat de CNN.

Însă nu toate statele membre NATO sunt pe aceeaşi lungime de undă în privinţa gravităţii ameninţării ruse.

Germania, de exemplu, a refuzat să vândă armament Ucrainei.

Astfel, Statele Unite negociază să trimită forţe suplimentare, pe bază bilaterală sau în baza unei ”coaliţii voluntare”, cum declară unul dintre oficialii citaţi.

Obiectvul militar american este ”realizarea capacităţii” cerute de către aliaţii NATO din regiune, declara săptămâna trecută alt oficial din domeniul apărării americane.

Forţele americane pot opera, aşa cum o fac deja, în mod unilateral în Europa, însă ar putea opera şi în cadrul unor structuri NATO existente.

O desfăşurare a unor trupe americane mai aproape de Rusia, înaintea unei eventuale invazii a Ucranei, marchează o modificare a poziţiei administraţiei americane, care a fost îngrijorată anterior de riscul de a provoca şi mai mult Moscova în acest fel.

Această decizie ar putea fi denunţată de Kremlin ca un exemplu al agresivităţii NATO, de care Rusia s-a folosit pentru a justifica comasarea a zeci de mii de militari la frontiera cu Ucraina.

Un purtător de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, anunţa luni că Statele Unite au plasat 8.500 de militari din Statele Unite în alertă, în cazul în care este mobilizată Forţa de Reacţie Rapidă a NATO, iar forţe americane sunt necesare rapid.

Însă vasta majoritate a acestor militari sunt destinaţi unor activităţi susţinute de întreaga Alianţă Nord-Atlantică.

Statele Unite şi NATO au desfăşurat deja zeci de mii de militari în Europa, pe care se sprijină în orice desfăşurare suplimentară de trupe în state membre NATO din Europa de Est.

Marţi, John Kirby a declarat CNN că unii dintre aceşti militari se află în alertă sporită ”doar pentru nevoile noastre în Statele Unite, pentru a vedea dacă este necesar să continuăm să oferim asigurări pe o bază bilaterală unora dintre aliaţii noştri NATO din Europa”.

Preşeidntele american Joe Biden a anunţat tot marţi că ”ar putea muta unii dintre aceşti militari, pe termen scurt, din cauză că acest lucru ia pur şi simplu timp” şi deoarece aliaţii Statelor Unite din Europa de Est ”au motive de îngrijorare”.

Biden plănuia iniţial să vobească săptămâna aceasta despre situaţia referitoare la Rusia, declară două dintre sursele citate, însă este neclar, acum, dacă va face acest lucru, în contextul în care Casa Albă continuă să încerce să se angajeze diplomatic cu Rusia.

Această planificare militară intervine în contextul în care Statele Unite sunt tot mai îngrijorate de faptul că o invazie rusă a Ucrainei poate avea loc în orice moment şi cu un preaviz din scurt.

”Am spus că este iminentă şi rămâne iminentă”, a declarat marţi o purtătoare de cuvânt a Casei Albe, Jen Psaki.

”Însă, din nou, nu putem să prezicem ce decizie va lua președintele (rus Vladimir) Putin. Suntem în continuare angajați diplomatic în discuţii şi negocieri”, a adăugat ea.

Oficiali ucraineni au corectat-o marţi pe Psaki şi au subliniat că situaţia este ”periculoasă”, dar nu ”iminentă”.

O sursă apropiată conducerii ucrainene a anunţat marţi că comandanţi militari şi serviciilor de informaţii analizează – oră de oră – imagini satelitare ale forţelor ruse provenind ”de la Statele Unite şi de la alte agenţii occidentale”, dar că nu constată încă faptul că Rusia ”intră în modul de luptă sau se poziţionează de atac”.

În cazul în care se dă ordinul de atac, potrivit acestei surse, Ucraina estimează că sunt necesare una sau două săptămâni pentru ca forţele de lângă frontiera ucraineă să fie pregătite de luptă.

În răspunsul scris pe care oficiali americani îl pot da Kremlinului, începând de miercuri, revendicărilor ruse în domeniul securităţii, ei nu vor lăsa, probabil, niciun loc unei eventuale negocieri a politicii uşilor deschise a NATO, una dintre revendicările centrale ale lui Vladimr Putin.

Din acest motiv, administrația lui Biden se teme că Moscova va folosi răspunsul Statelor Unite ca un pretext pentru a spune că diplomaţia a eşuat.

Sursa foto: Guliver/GettyImages

Lasă un răspuns

Back to top button