Un complet de cinci judecători al ICCJ a stabilit, în opinie majoritară, încetarea procesului penal pentru fapte de abuz în serviciu a ex-demnitarului de la MEN, actual rector al Universității Politehnica București, Mihnea Costoiu, urmare deciziei Curții Constituționale privind termenele de prescripție, după ce în faza de fond a procesului acesta a fost găsit vinovat și condamnat la o pedeapsă cu suspendare. În faza de apel DNA a cerut asprirea pedepsei și transformarea ei în una cu executare.
„În majoritate, Admite apelurile formulate de Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie şi inculpatul Costoiu Mihnea Cosmin împotriva sentinţei penale nr. 137 din data de 31 martie 2022, pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia penală, în dosarul nr. 808/1/2018, privind şi pe intimata persoană vătămată Ministerul Educaţiei.
Desfiinţează în parte, sentinţa penală nr. 137 din data de 31 martie 2022, pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia penală, în dosarul nr. 808/1/2018, şi în rejudecare: În temeiul art. 396 alin. (6) Cod procedură penală, raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală, încetează procesul penal pornit împotriva inculpatului Costoiu Mihnea Cosmin pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art.132 din Legea nr.78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din Codul penal, cu aplicarea art.5 din Codul penal, ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale.
Desfiinţează înscrisul intitulat „Act adiţional la contractul de locaţiune nr. 269 din 30 aprilie 2004” privind „Baza Cutezătorii”, semnat şi de inculpatul Costoiu Mihnea Cosmin, înregistrat la Ministerul Educaţiei şi Cercetării sub nr. 16832 din 23 iunie 2009. Menţine măsura sechestrului asigurător dispusă prin ordonanţa nr.458/P/2017 din data de 20 martie 2018, astfel cum a fost modificată prin încheierea nr. 309 din 17 mai 2018 a Judecătorului de Cameră preliminară de la Înalta Curte (dosar nr.802/1/2018), până la concurenţa sumei de 267.577 Euro (echivalent 1.248.487,52 RON), asupra următoarelor bunuri, proprietatea inculpatului Costoiu Mihnea Cosmin: – cotă parte de 1 din imobilul situat în loc. …., jud. …, constând în teren intravilan în suprafaţă de ….mp din acte şi de …..mp – măsurată, imobil înscris în Cartea Funciară nr. …. a loc. … – O.C.P.I. … – B.C.P.I. …; – cotă parte de 1 din imobilul situat în loc. …, jud. …, constând în teren intravilan în suprafaţă de ….mp din acte şi de ….mp – măsurată, imobil înscris în Cartea Funciară nr. … a loc. … – O.C.P.I. … – B.C.P.I. ….
Menţine dispoziţia din cuprinsul sentinţei penale nr. 137 din data de 31 martie 2022, pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia penală, în dosarul nr. 808/1/2018 de confiscare de la inculpat a sumei de 267.577 Euro (echivalent 1.248.487,52 RON), bunuri dobândite prin săvârşirea faptei prevăzute de legea penală. Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei penale nr. 137 din data de 31 martie 2022, pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia penală, în dosarul nr. 808/1/2018 care nu contravin prezentei decizii. În temeiul art. 275 alin. (3) din Codul de procedură penală, cheltuielile judiciare ocazionate de soluţionarea prezentei cauze rămân în sarcina statului. În temeiul art. 275 alin. (6) din Codul de procedură penală, onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpatul Costoiu Mihnea Cosmin, în sumă de 250 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 3 aprilie 2023”, se arată în decizia definitivă de luni.
În opinie separată s-a stabilit de către o parte din același complet de judecată „schimbării încadrării juridice în art.132 din Legea nr.78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din Codul penal şi art.309 din Codul penal; 2. desfiinţării din înscrisul numit act adiţional nr.16832/23.06.2009 la contractul de locaţiune nr. 269/30.04.2004, privind Baza Cutezătorii doar a semnăturii inculpatului Mihnea Cosmin Costoiu şi a semnăturilor falsificate (semnăturile care ar fi confirmat avizul direcţiilor de specialitate din cadrul ministerului)”.
În traducere liberă…
Decizia de luni a ICCJ nu echivalează cu o achitarea în baza literei a, respectiv că fapta nu există. Concret, judecătorii au stabilit doar că nu pot stabilio condamnare pentru fapta pentru care Curtea Constituțională a stabilit prin decizia sa că nu mai are acoperire temporală.
Astfel, judecătorii au stabilit desființarea înscrisurilor ocazionate de fapta de mare corupție a fostului demnitar și menținerea sechestrelor.
O decizie dificilă
Instanța supremă a amânat, luni, pentru a doua oară stabilirea verdictului definitiv în dosarul de mare corupție al rectorului Universității Politehnica București, Mihnea Costoiu, în care este acuzat de semnarea unui act total nefavorabil bazei publice sportive Cutezătorii.
Completul de 5 judecători al ICCJ care a analizat apelurile DNA și pe cel al ex-demnitarului de la Educație a amânat, luni, pentru 3 aprilie, luarea unei decizii definitive în dosarul de mare corupție.
Dosarul de mare corupție al rectorului Universității Politehnica București, Mihnea Costoiu, în care este acuzat de semnarea unui act total nefavorabil bazei publice sportive, a ajuns la final, în 19 februarie, iar instanța supremă a amânat atunci pentru 20 martie stabilirea verdictului definitiv.
Judecarea apelurilor din acest dosar trebuia finalizată în decembrie 2022 dar instanța a stabilit repunerea pe rol a cauzei pentru a se analiza impactul deciziei CCR privind prescripția specială asupra acestui dosar.
La termen
La termenul de luni al procesului apărarea lui Costoiu a arătat că acesta dorește judecarea în continuare și stabilirea nevinovăției sale în acest dosar.
Tot luni procurorii DNA au cerut suspendarea judecării dosarului și transmirea mai multor întrebări Curții de Justiție a Uniunii Europene privind problematica deciziei CCR legată de prescripția specială a faptelor.
ICCJ respins solicitarea DNA și a continuat ascultarea acuzării și a apărării în dosar, iar la final a rămas în pronunțare, pentru 23 martie.
CCR, „umbrela„ inculpaților
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis în decembrie 2022 să repună pe rol judecarea apelului în procesul în care rectorul Universităţii Politehnica din Bucureşti, Mihnea Costoiu, are o condamnare de 3 ani închisoare cu suspendare pentru abuz în serviciu în dosarul „Cutezătorii”, pentru a se analiza dacă se aplică decizia Curţii Constituţionale privind prescrierea faptelor.
Pe 26 mai, Curtea Constituţională a declarat neconstituţional un articol din Codul penal care permitea procurorilor să întrerupă cursul prescripţiei prin administrarea de noi probe. CCR a constatat că, în perioada 2018 – mai 2022, nu a existat un caz de întrerupere a prescripţiei penale.
Ulterior, pe 25 octombrie 2022, un complet pentru dezlegarea unor chestiuni de drept de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a hotărât că decizia Curţii Constituţionale privind prescrierea faptelor se aplică retroactiv, pe principiul legii penale mai favorabile.
Această decizie va afecta mii de dosare aflate pe rolul instanţelor sau în anchetă la procurori, iar inculpaţii vor scăpa de condamnare sau acuzaţii, ca urmare a prescrierii faptelor.
Este şi cazul dosarului în care Mihnea Costoiu, fost secretar de stat în Ministerul Educaţiei, în prezent rector al Universităţii Politehnica din Bucureşti, a fost condamnat în primă instanţă la 3 ani închisoare cu suspendare pentru abuz în serviciu, într-un dosar cu prejudiciu de 10 milioane euro legat de închirierea bazei sportive „Cutezătorii” către fostul tenismen Dinu Pescariu.
Magistraţii de la instanţa supremă au dispus repunerea dosarului pe rol, pentru a se analiza dacă se aplică deciziile CCR şi ÎCCJ privind prescrierea faptelor.
„Având în vedere că la data 28 noiembrie 2022, în Monitorul Oficial nr. 1141 a fost publicată decizia nr.67 din 25 octombrie 2022 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, Înalta Curte, Completul de 5 Judecători – Penal 2 2022 constată că se impune repunerea pe rol a cauzei cu nr. 861/1/2022 şi reluarea judecării apelurilor formulate de Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie şi inculpatul Costoiu Mihnea Cosmin împotriva sentinţei penale nr.137 din data de 31 martie 2022, pronunţată de ÎCCJ, Secţia penală, în dosarul nr. 808/1/2018, privind şi pe intimata persoană vătămată Ministerul Educaţiei Naţionale. Va fixa termen la data de 30 ianuarie 2023”, se arată în hotărârea instanţei.
În martie 2018, Mihnea Costoiu, la data faptelor secretar de stat în Ministerul Educaţiei Naţionale, pe vremea mandatului Ecaterinei Andronescu, a fost trimis în judecată de procurorii anticorupţie pentru abuz în serviciu, în acelaşi dosar fiind dispusă soluţia clasării în cazul lui Dinu Pescariu ca urmare a lipsei de probe.
Dosarul are ca obiect închirierea nelegală a bazei sportive „Cutezătorii” către o fundaţie a lui Dinu Pescariu.
„În perioada martie – septembrie 2009, Mihnea Cosmin Costoiu, în calitatea menţionată, cu încălcarea dispoziţiilor legale privind bunurile proprietate publică, a încheiat cu Fundaţia ‘Dinu Pescariu’ un act adiţional la un contract de locaţiune încheiat anterior cu Regia Autonomă – Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat (RA – APPS). Actul adiţional a fost încheiat fără a exista o aprobare dată printr-o hotărâre de guvern, fără organizarea unei licitaţii publice în condiţiile legii, precum şi în lipsa avizului direcţiilor de specialitate din cadrul ministerului”, spune DNA.
Conform aceleiaşi surse, documentul a fost încheiat în condiţiile în care Ministerul Educaţiei Naţionale dăduse în judecată Fundaţia „Dinu Pescariu” pentru rezilierea contractului, procesul fiind la acel moment în curs de judecată. Procurorii susţin că situaţia creată prin semnarea actului adiţional era menită să oprească procesul în care Ministerul Educaţiei Naţionale solicitase încetarea contractului de locaţiune.
„Prin această modalitate s-a cauzat Ministerului Educaţiei Naţionale un prejudiciu în valoare totală de 10.796.662 euro reprezentând diferenţa dintre valoarea reală de piaţă a chiriei în sumă de 11.741.662,8 euro (111.825,36 euro/lună x 105 luni în perioada iulie 2009-martie 2018) şi suma efectiv plătită de Fundaţia „Dinu Pescariu” de 945.000 euro (9000 euro/lună x 105 luni în perioada iulie 2009-martie 2018)”, spun procurorii.
Motivare dură dată de prima instanță
Judecătorii ICCJ consideră că gestul fostului secretar de stat de le Educație, actual rector al UPB, Mihnea Costoiu, de a ascunde într-un seif actul adițional prin care prelungea contractul dintre MEN și Dinu Pescariu, cu termeni dăunători statului, reprezintă o formă de admitere a acestuia că ceea ce a făcut a fost pe lângă lege.
Concret, instanța nuanțează rațiunile pentru care îl consideră vinovat pe Mihnea Costoiu în mega-dosarul Baza Cutezătorii și explică în detaliu de ce nu poate primi apărările acestuia potrivit cărora el nu ar fi cunoscut precis ce semnează.
Probele nu mint….
„Din materialul probator analizat în cauză, reiese că inculpatul Mihnea Costoiu a semnat actul adițional nr. 16832/23.06.2009 la contractul de locațiune nr. 269/30.04.2004, privind Baza Cutezătorii, fără a exista o aprobare dată printr-o hotărâre de guvern, fără organizarea unei licitații publice în condițiile legii, precum și în lipsa avizului direcțiilor de specialitate din cadrul ministerului, în condițiile în care terenurile și construcțiile aferente Bazei Cutezătorii se aflau în proprietatea publică a statului.
La momentul semnării actului adițional, se afla în curs de judecată cererea formulată de Ministerul Educației Naționale tocmai pentru încetarea contractului de locațiune nr.269/30.04.2004, dat fiind că terenurile si construcțiile aferente Bazei Cutezătorii fuseseră trecută în proprietatea publică a statului și în administrarea Ministerului Educației Naționale.
În lipsa avizelor direcțiilor de specialitate, inculpatul Mihnea Costoiu a fost singura persoană din cadrul ministerului care s-a implicat în semnarea actului adițional nr.16832/23.06.2009, dat fiind că numărul de înregistrare al acestuia a fost solicitat chiar de la ’’CABINETUL SECRETARULUI DE STAT Mihnea Costoiu” după cum rezultă din declarația dată în calitate de martor de numitul D., care a arătat că: ”(…) am solicitat Compartimentului de Registratură să precizeze dacă numărul de înregistrare a fost emis și dacă este în posesia exemplarului original. Mi s-a spus verbal că acel număr este real, că există numărul, că a fost solicitat de CABINETUL SECRETARULUI DE STAT Mihnea Costoiu, dar că nu este în posesia documentului (…)””, se arată în motivarea judecătorilor ICCJ.
Dat în fapt de subalterni
„Depoziția martorului este confirmată si de conținutul declarației martorei G., referent la Registratura Cabinetului Ministrului în perioada 2003-2013, audiată atât în cursul urmăririi penale, cât si în fața instanței, la data de 07.11.2019, aceasta relatând că:
”în ceea ce privește actul adițional, știu că l-am înregistrat, dar nu știu cine mi l-a adus. De cele mai multe ori eram chemată de la cabinetul ministrului fiindu-mi date mai multe înscrisuri pe care ulterior le înregistram și le duceam înapoi pentru a fi pusă rezoluția de persoanele care aveau atribuții în acest sens”.
După refuzul reprezentanților direcțiilor de specialitate din cadrul ministerului, respectiv martorii D., F. și E., de a semna actul adițional nr.16832/23.06.2009, inculpatul Mihnea Costoiu a ascuns existența acestuia, prin necomunicarea sa către direcțiile de specialitate, cel puțin către Direcția economică, care avea atribuții în supravegherea încasării chiriei lunare de 9000 de euro, singurul exemplar original al înscrisului aflându-se doar la Fundația „Dinu Pescariu”, înscris prezentat în original în cursul urmăririi penale.
Pentru a justifica chiria de doar 9000 euro/lună, au fost prevăzute anumite facilități de care să beneficieze elevii (facilități evaluate în mod nejustificat la suma de 400.000 euro/an), deși la momentul încheierii actului, Fundația „Dinu Pescariu” schimbase scopul utilizării Bazei Cutezătorii (care era desfășurarea unor activități științifice, culturale, sportive și artistice de performantă), folosind-o în scopuri comerciale, inclusiv prin subînchirierea parțială către firme al căror obiect de activitate este alimentația publică, acțiuni de divertisment ori tratamente de întreținere și relaxare (restaurante, cluburi, baruri, fitness, SPA), pe terenul proprietate publică a statului funcționând restaurante, cluburi, baruri ș.Mihnea Costoiu.
Prin adresa nr.192, 195F/10.10.2017, Ministerul Educației Naționale a transmis în fotocopie (neexistând forma originală) o Notă, neînregistrată și nedatată, privind propunerea încheierii unui act adițional la contractul de locațiune nr.269/2004 încheiat între Ministerul Educației Naționale și Fundația „Dinu Pescariu”, iar prin adresa nr.214F/17.10.2017, Ministerul Educației Naționale a comunicat că nu se cunoaște cine a întocmit această Notă și nici circuitul acesteia”, mai descrie ICCJ.
A cunoscut pe deplin caracterul nelegal al faptei sale
„Faptul că inculpatul a cunoscut caracterul nelegal al actului adițional nr.16832/23.06.2009, rezultă și din împrejurarea că, după semnarea actului, a încercat să ascundă existența acestuia prin necomunicarea direcțiilor de specialitate din minister, iar facilitățile prevăzute în act nu au fost acordate în perioada 2009 – 2013.
În cursul urmăririi penale, Ministerul Educației Naționale a înaintat, în fotocopie, un înscris având un conținut identic cu actul adițional nr.16832/23.06.2009, purtând același număr de înregistrare scris olograf, dar fără a avea ștampila de la compartimentul Relații cu publicul, cu mențiunea că, în dreptul rubricii “locatar”, este trecută Fundația H1.. Înscrisul este semnat, din partea Ministerului Educației și Cercetării, de ministrul H., fără a exista nicio altă semnătură a direcțiilor de specialitate din cadrul ministerului (filele 1-4, vol.32, dos.urm.pen.).
Din punct de vedere juridic acest înscris nu a produs nicio consecință juridică, singurul act care a produs consecințe juridice este actul adițional nr.16832/23.06.2009, semnat, din partea Ministerului Educației Naționale, de inculpatul Mihnea Costoiu și, din partea Fundației „Dinu Pescariu”, de martorul C., fiind singurul act prezentat în original și în copie autentificată, prin care s-a și renunțat la procesul care avea ca obiect încetarea contractului de locațiune nr.269/30.04.2004”, mai notează instanța supremă în motivare.
„Actul adițional nr.16832/23.06.2009 semnat de inculpatul Mihnea Costoiu nu poate fi considerat ca fiind o rectificare a înscrisului prezentat în copie de către Ministerul Educației Naționale purtând mențiunea greșită a locatarului de ’’Fundația H1.”, în condițiile în care acesta din urmă nu există în original, nu are avizele direcțiilor de specialitate și nu a fost cunoscut de reprezentanții Ministerului Educației Naționale până la data de 05.12.2017 când fostul Ministru al Educației I1. l-a găsit într-un seif din birou (vol.40, fila 97, dos.urm.pen.).
Prin adresa nr.319F/DGJ/19.12.2017, Ministerul Educației Naționale a comunicat că în arhiva ministerului nu se află predat, în formă originală sau copie, Actul adițional la contractul de locațiune nr.269/20.04.2004, având nr.16832/23.06.2009, în care figurează ca locator Ministerul Educației, Cercetării și Inovării, iar ca locatar, Fundația „Dinu Pescariu” (vol.40, fila 98, dos.urm.pen.).
În raport de cele dezvoltate anterior, se reține că inculpatul a conceput fapta și urmările acesteia, conștientizând și urmărind producerea acestora.”, conchid judecătorii ICCJ.
Rector trimis la muncă la Arhiepiscopie
Fostul secretar de stat în Ministerul Educației, Mihnea Costoiu, actual rector al Universității Politehnica București a fost trimis de judecătorii ICCJ, care l-au condamnat, în 31 martie, la o pedeapsă cu suspendare de trei ani, la muncă în folosul comunității la Arhiepiscopia Bucureștilor sau ADP Sector 1.
Totodată judecătorii au confiscat de la Costoiu aproape 270.000 de euro și au menținut sechestrele pe bunurile mobile și imobile ale acestuia.
„În baza art. 93 din Codul penal, pe durata termenului de supraveghere inculpatul trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere: – să se prezinte la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Bucureşti, la datele fixate de acesta; – să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa; – să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile; – să comunice schimbarea locului de muncă; – să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.
În baza art. 93 alin. (3) din Codul penal, pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunităii pe o perioadă de 60 de zile, în cadrul uneia dintre următoarele instituții: Administrația Domeniului Public București – Sector 1 sau Arhiepiscopia Bucureştilor, afară de cazul în care, din cauza stării de sănătate, nu poate presta această muncă.
Conform art. 91 alin. (4) din Codul penal, atrage atenția inculpatului asupra consecințelor săvârșirii unei noi infracțiuni, ale nerespectării măsurilor de supraveghere și a obligațiilor dispuse pe durata termenului de supraveghere.
Pune în vedere inculpatului prevederile art. 96 din Codul penal referitoare la revocarea suspendarea executării pedepsei sub supraveghere. În baza art.112 lit.e) din Codul penal, confiscă de la inculpat suma de 267.577 Euro (echivalent 1.248.487,52 RON), bunuri dobândite prin săvârşirea faptei prevăzute de legea penală.
Menține măsura sechestrului asigurător dispusă prin ordonanţa nr.458/P/2017 din data de 20.03.2018, astfel cum a fost modificată prin încheierea nr.309 din 17 mai 2018 a Judecătorului de Cameră preliminară de la Înalta Curte (dosar nr.802/1/2018), până la concurenţa sumei de 267.577 Euro (echivalent 1.248.487,52 RON), asupra următoarelor bunuri, proprietatea inculpatului Costoiu Mihnea Cosmin: – cotă parte de 1 din imobilul situat …, constând în teren intravilan în suprafa?ă de 1.900 mp din acte ?i de 1.732 mp – măsurată, imobil înscris în Cartea Funciară nr. … a loc. … – O.C.P.I. … – B.C.P.I. …; – cotă parte de 1 din imobilul situat în …., constând în teren intravilan în suprafa?ă de 5.100 mp din acte ?i de 5.307 mp – măsurată, imobil înscris în Cartea Funciară nr. … a loc. … – O.C.P.I. … – B.C.P.I. … În baza art.274 alin.(1) din Codul de procedură penală, obligă inculpatul la plata sumei de 145.000 lei, cu titlul de cheltuieli judiciare către stat. Onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, până la prezentarea apărătorilor aleşi ai inculpatului, în sumă de 300 lei, rămâne în sarcina statului. Cu drept de apel, pentru procuror ?i păr?i, în termen de 10 zile de la comunicare. Pronunţată în şedinţă publică, azi, 31 martie 2022”, au mai notat magistrații ICCJ în minuta deciziei de joi.
Decizie grea…
Instanța supremă a amânat până în prezent de trei ori luarea acestei decizii în cazul fostului demnitar.
Costoiu este judecat pentru fapte de mare corupție referitor la un document semnat de acesta în locul fostului ministru după pretinse înțelegeri prealabile cu fostul tenisman și afacerist Dinu Pescariu privind administrarea Bazei sportive „Cutezătorii„.
Astfel, instanța supremă a finalizat, în 16 decembrie 2021, cercetarea judecătorească în dosarul de mare corupție al fostului secretar de stat în Ministerul Educației, Mihnea Costoiu, acuzat de semnarea unui act ce ar fi produs un prejudiciu major statului român legat de modul de utilizare al Bazei sportive Cutezătorii.
La termenul final instanța a ascultat pledoaria procurorului DNA care a explicat în detaliu de ce se impune condamnarea fostului oficial la o pedeapsă de aproape zece ani de închisoare cu executare în regim de detenție.
Astfel, procurorul Direcției a reluat expunerea celor petrecute pe parcursul anchetei dar și a procesului de la instanță și la final a cerut condamnarea lui Costoiu la o pedeapsă cuprinsă între limitele de 4 și 14 ani.
A semnat total ilegal…
„Costoiu a semnat acest act fără să existe o hotărâre si împotriva legii existente în vigoare.
Din declarația Ecaterinei Andronescu a rezultat că el a semnat acest document fără încuviințarea sa.
Ecaterina Andronescu a recunoscut, ca martor, că a fost abordată de Dinu Pescariu pentru încheierea acestui act dar l-a refuzat.
Ea spune ca nu și-a dat acordul. Declarația lui Dinu Pescariu junior trebuie înlăturată ca nefiind sinceră.
Latura subiectivă, spunem noi, e că acesta (Mihnea Costoiu – n.r.) a săvârșit fapta cu intenție.
Intenția rezultă din lipsa solicitărilor avizelor pentru semnarea acestui act.
Toate aceste semnături invocate au fost falsificate. Martorii a căror semnături apar pe documentul incriminat nu își recunosc semnăturile.
Martorii au fost chemați în ultima zi de mandat noaptea târziu pentru a semna.
El a încercat obținerea acestor semnături dar nu a reușit tocmai pentru că acest contract nu a fost întocmit in mod legal”, a explicat magistratul de la DNA.
Profesori și elevi umiliți la Baza Cutezătorii, păstorită de Pescariu
„Amintim că profesorilor de sport nu li se permitea accesul în incinta bazei, bun domeniu public.
Nu puteau executa antrenamentele pe terenurile puse la dispoziție de fundația Dinu Pescariu.
Copiii priveau de pe margine iar orele de sport deveniseră inexistente după semnarea acestui act adițional.
Actul de locațiune din 2004 era încă în vigoare și nu mai era necesară încheierea vreunui nou act adițional la contract, așa cum corect a întărit și martora Ecaterina Andronescu.
Pe nota semnată spune martora, ea a statuat luarea la cunoștință dar nu și aprobarea semnării unui nou contract”, a mai punctat procurorul anticorupție.
Doar semnătura lui Costoiu a produs efecte
„Și dacă am pleca de la premisa apărării, respectiv că actul a existat și a fost semnat de Andronescu, iar el nu a făcut decât să îndrepte o eroare materială, ajungem la efectivitatea faptului că doar actul său a produs efecte juridice.
Răspundea penal și Ecaterina Andronescu dacă ar fi semnat un act de genul cu consecința producerii acestor efecte juridice precizate anterior.
Prejudiciul constatat este de zece milioane de lei.
E diferența de chirie dintre cât trebuia să încaseze ministerul și cât încasa de fapt fundația Dinu Pescariu după încheierea acestui contract.
Evaluarea expertului Bălășoiu. Nu este obiectivă. Ea spune ca valoarea bazei Liei Manoliu este una mai mare decat valoarea bazei Cutezătorii doar pentru ca e mai centrală.
Da. Baza Lia Manoliu e mai centrala. Dar nu poate susține doamna expert că o bază sportivă aflata în centrul Bucureștiului, unde poluarea fonica si atmosferică este mai mare decat pentru o baza aflata la marginea unui lac departe de trafic.
A comparat și cu baza sportiva Steaua. Aceea este o baza sportiva închiriată fragmentat si nu cut totul. Iarasi nu putem compara.
Privind locația foarte bună a Bazei Cutezătorii vedeți actele legale istețe care plasează qceataa baza intr-o zona foarte bună și dotarea unității cu mobilier modern.
Pescariu afirma la urmarire ca atunci in 2003 a preluat un maidan. Așa spunea el.
Expertul a scos sub un euro pe metru pătrat pentru aceaatsa bază ceea ce reprezinta costul unui metru de teren extravilan.
Nu se poate reține așa ceva deci expertiza trebuie înlăturată”, a mai precizat magistratul anticorupție.
Condamnare spre zece ani cu executare
„Sunt întrunite toate elementele faptei de abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave.
Fapta a fost cu intenție. Legea penala favorabilă inculpatului Costoiu este legea nouă. Limitele sunt între 4 și 14 ani.
Pedepsiți inculpatul și aplicați o pedeapsă cu executare orientată spre mediu pentru acesta. Cerem orientarea spre mediu și nu spre maxim având în vedere și trecerea a aproape 13 ani de la săvârșirea faptei.
Interziceți drepturile civile subsecvente condamnării penale.
Men nu s-a constituit parte civila dar vă solicităm să confiscați sumele de bani de la Mihnea Costoiu”, a încheiat procurorul de la DNA.
Fostul secretar de stat în Ministerul Educației, și om de bază al fostului ministru Ecaterina Andonescu, Mihnea Costoiu, s-a prezentat, joi la ICCJ unde instanța va asculta pledoariile finale din dosarul de mare corupție denumit „Baza Cutezătorii”.
La termenul de joi al procesului procurorul Direcției Naționale Anticorupție va reaminti judecătorilor faptele imputate fostului demnitar, probele concrete pe care acestea se intemeiază, profilul celui judecat iar la final vor spune ce pedeasă consideră că se impune a fi stabilită în cazul acestuia.
Dosarul de mare corupție al fostului secretar de stat în Ministerul Educației, Mihnea Costoiu, în care este judecat privind încheierea unui act adițional ce continua un contract din 2004 dintre minister și Fundația Omului de afaceri Dinu Pescariu, a ajuns la final.
Judecătorii instanței supreme au finalizat cercetarea judecătoarească în acest caz după audierea pentru prima oară a celui judecat și administrarea tuturor probelor anchetatorilor DNA.
Astfel, la termenul de joi al procesului, judecătorii vor asculta pledoaria finală a apărării ex-secretarului de stat dar și a acuzatorilor Direcției.
Pentru prima oară…
Fostul ministru și secretar de stat în Ministerul Educației, Mihnea Costoiu, a dat, joi, prima declarație în legătură cu acuzațiile de mare corupție privind încheierea unui act adițional ce continua un contract din 2004 dintre minister și Fundația Omului de afaceri Dinu Pescariu, acesta din urmă, artizan al afacerii Microsoft.
Concret, deși a fost pus sub acuzare în octombrie 2017 de către procurorii DNA Mihnea Costoiu nu a dat nicio declarație până în prezent, prevalându-se astfel de dreptul la tăcere.
La termenul de joi al procesului de mare corupție Costoiu a dat o amplă declarație din care reiese că artizana reală a actului adițional de continuare a afacerii începută în anul 2004 de minister cu Fundația afaceristului Pescariu, ar fi chiar ministrul în funcție din 2009, Ecaterina Andronescu.
Costoiu a explicat în detaliu argumentele pentru care nu putea acționa fără știința sau mai ales girul ministrului și că actul semnat de el era o îndreptare de eroare materiale la realul act adițional semnat la acea vreme de către fostul demnitar invocat.
„Am semnat ca la notar…”
Judecătorii ICCJ i-au amintit lui Costoiu, înainte de depoziția sa, că la DNA a uzat de dreptul la tăcere și i-au explicat că are în continuare acest drept.
„Iccj la dna v-ați prevalat de dreptul la tăcere. Să ne spuneți tot ce știți legat de acel act adițional și în ce condiții a fost semnat de dumneavoastră.
Erați secretar de stat? Acel contract era din 2004, cel cu fundația Dinu Pescariu. Era pe zece ani…
Costoiu: Da. În 2009 eram secretar de stat la ministerul Educației. În februarie – noiembrie 2009. Eram numit la recomandarea doamnei Andronescu Ecaterina.
Insist să spun că am fost numit la solicitarea doamnei Andronescu pe baza relației de încredere acumulată în peste 10 de ani de colaborare, la acea vreme. E important să spun ca am primit dreptul de a semna în locul dumneaei în lipsa sa.
Erau trei ordine de ministru ce vizau atribuții stabilite de dumneaei mie. Niciodata nu am semnat vreun act fără știința dumneaei. Ea cunoștea totul în minister.
Eu nu decideam în locul ministrului. Nu exista să semnez altceva decât ce indica dumneaei.
Contractul inițial nu are semnătura mea. La momentul semnării acestui act mi-a fost prezentat actul adițional cu eroarea materială ce trebuia rectificat.
Spun foarte categoric: nu am încheiat eu actul adițional, cel efectiv. Eu am semnat o îndreptare de eroare materială la cererea doamnei privind acel act invocat.
Am semnat practic un act adițional rectificativ. Aveam în față actul adițional cu eroarea materială. Eroarea materială era aceea că pe el scria Fundatia Dinu Patriciu dar deținea toate datele fundației Dinu Pescariu. Trebuia practic scris Dinu Pescariu în loc de Patriciu.
Ca sa fac o comparație. Am semnat ca la notar practic. Am semnat actul care corecta actul adițional semnat de doamna Andronescu. Eu nu am intervenit pe actul de îndreptare a actului adițional”, s-a scuzat fostul demnitar în fața magistraților.
Ecaterina Andronescu a semnat actul adițional…
„Eu nu am negociat, nu am făcut verificări, nu am făcut vreun demers. Doar am semnat o îndreptare de eroare. Niciodată nu am participat la vreo negociere.
Iccj: cum explicații că apar semnături ale direcțiilor de specialitate??
Costoiu: Pe actul semnat de doamna ministru (Ecaterina Andronescu – n.r.) erau aceste semnături si avize ale directorilor direcțiilor de specialitate.
Înainte de remedierea erorii am vorbit telefonic cu doamna ministru (Ecaterina Andronescu – n.r.) pentru că nu știam ce era de făcut. Ea a spus expres să refac actul în sensul de a corecta numele de Patriciu cu cel de Pescariu la fundație.
Am procedat așa și am semnat ca reprezentant al ministerului. Nu am avut vreo negociere cu cineva de la Fundația Dinu Pescariu sau cu vreo altă persoană pe tema acelui act adițional.
Eu nu mi-am pus problema ca pe actul semnat de mine să iau în prealabil semnăturile directorilor direcțiilor din minister. Actele au rămas acolo la ministerul Educației.
Iccj: actul a fost înregistrat?
Costoiu: De bucătăria actului s-au ocupat secretariatele. La mine nu a rămas absolut nimic.
Eu am dat curs doar solicitărilor venite de la doamna Ecaterina Andronescu de îndreptare a erorii materiale.
Când am semnat actul adițional nu am avut la dispoziție contractul de locațiune din 2004 privind Baza Cutezătorii.
Iccj: Când ați semnat nu v-a preocupat să îl vedeți?
Costoiu: Repet și insist. Era un contract finalizat. Eu eram chemat pentru îndreptarea unei erori într-un act adițional deja finalizat. Nu mi-am pus niciodată problema de analiza a fondului actului”, a mai explicat fostul oficial de la Educație.
Este de menționat că actul adițional eronat întocmit nu putea avea efecte juridice astfel că în vigoare a rămas actul semnat de fostul secretar de stat Mihnea Costoiu, act despre care anchetatorii DNA afirmă că ar fi fost semnat cu încălcarea legii.
Acuzații…
Procurorii DNA de la Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupției au dispus trimiterea în judecată, sub control judiciar, în 26 martie 2018 a fostului secretar de stat la Ministerul Educației Naționale, Mihnea Costoiu, pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit.
În rechizitoriul transmis judecătorilor instanței supreme procurorii DNA au notat că în perioada martie – septembrie 2009, Costoiu, cu încălcarea dispozițiilor legale privind bunurile proprietate publică, a încheiat cu Fundația “Dinu Pescariu” un act adițional la un contract de locaţiune încheiat anterior cu Regia Autonomă – Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat (R.A.-A.P.P.S.).
Costoiu vs. MEC
Actul adițional, mai notau anchetatorii DNA, a fost încheiat fără a exista o aprobare dată printr-o hotărâre de guvern, fără organizarea unei licitații publice în condițiile legii, precum și în lipsa avizului direcțiilor de specialitate din cadrul ministerului.
Mai mult, acest document a fost încheiat în condițiile în care Ministerul Educației Naționale intentase proces Fundației „Dinu Pescariu” pentru rezilierea contractului, proces care, în perioada respectivă, se afla în curs de judecată (terenurile și construcțiile aferente Bazei Cutezătorii fuseseră trecute în domeniul public al statului prin Hotărârea de Guvern nr. 160/2005).
Situația creată prin semnarea actului adițional era menită să oprească procesul în care Ministerul Educației Naționale solicitase încetarea contractului de locațiune.
Prejudiciul…
Prin această modalitate s-a cauzat Ministerului Educației Naționale un prejudiciu în valoare totală de 10.796.662,8 euro reprezentând diferența dintre valoarea reală de piață a chiriei în sumă de 11.741.662,8 euro (111.825,36 euro/lună x 105 luni în perioada iulie 2009-martie 2018) și suma efectiv plătită de Fundația “Dinu Pescariu” de 945.000 euro (9000 euro/lună x 105 luni în perioada iulie 2009-martie 2018).
Până la momentul întocmirii rechizitoriului Ministerul Educației Naționale nu a comunicat dacă se constituie parte civilă în cauză.
În cauză s-a dispus instituirea sechestrului asigurător asupra mai multor imobile ce aparţin inculpatului Costoiu Mihnea Cosmin.
Dosarul a fost trimis spre judecare Înaltei Curți de Casație și Justiție cu propunere de a se menține măsurile preventive și asigurătorii dispuse în cauză.
Față de suspecții Păunică Mihai, Ispas Gabriel Liviu și Leahu Gabriel a fost dispusă soluția clasării, având în vedere că prin raportul de expertiză criminalistică dispusă în cauză s-a stabilit că semnăturile de pe actul adițional la contractul de locaţiune nu au fost executate de aceștia.
De asemenea, a fost dispusă soluția clasării și față de inculpatul Pescariu Dinu Mihail, deoarece nu există probe pentru a atrage răspunderea penală a acestuia dincolo de orice îndoială rezonabilă.
