Sorina Matei, despre modul de lucru la speciali: Majoritatea procurorilor și șefilor nu lucrează cu calculatorul

Într-o zi, mai demult, discut cu un procuror la telefon. Procuror important, șefuț. Din vorbă în vorbă îmi zice cât s-a lucrat la un kkat de rechizitoriu. Și zic: păi, de ce a durat atât de mult? Zice: aaaaa, păi dureaaaaază. Până scriem, până redactăm, până…Până ce?, întreb. Păi întâi l-am scris, unul 2 pagini, altul 3 pagini, altul a transcris și tot așa. Cum adică a transcris?, insist. Păi noi le scriem de mână, măi, zice. Cum adică le scrieți de mână?, io eram uluită în continuare.

Zice: păi, uite așa, cu pixul. Io am scris 2 pagini, altă colegă – alte pagini, polițistul a transcris paginile, apoi altul a corectat, apoi unul a plecat în concediu, altul în delegație, apoi unul a mai făcut audieri, apoi s-au mai scris 2 pagini…Și așa a durat săptămâni pentru vreo 20 și ceva de pagini. Apoi îmi explică că așa se face în toată instituția, este un mod de operare, că majoritatea procurorilor și șefilor nu lucrează cu calculatorul, că nu știu. Îmi pică cerul în cap.

Destul de recent, mă duc într-o „instituție a statului român”, importantă, să antamez un interviu. Sunt rugată să aștept într-o sală maaaare a instituției, d aia comunistă, în care erau cam 4 birouri și 4 oameni. Era pe la 14.00. Am intrat ca floricica, i-am salutat intrând ca vijelia pe ușă. Dar i-am speriat. Au tresărit când am intrat. Pentru că unul juca Tetris, altul făcea Rebus, al treilea se juca pe telefon și se pregătea să plece, și al 4-lea m-a introdus. 3 calculatoare erau închise, mă uit pe tastatura din stânga mea – era prăfuită. Cam acesta este modul de lucru la speciali. #HaiSiktir