Internațional

Politico: Criza politică prelungită a Bosniei ar putea duce la destrămarea statului sau la un nou război în Balcani

Trei profesori din universități nord-americane avertizează într-un articol de opinie publicat în Politico asupra situației tensionate din Balcanii de vest, unde tensiunile politice și etnice amenință stabilitate – oricum fragilă – a regiunii.

În perioada aceasta a anului Sarajevo e învăluit de obicei de un smog infernal. Orașul se află într-o vale înconjurată de munți, iar poluarea produsă de încălzirea cu păcură și de automobile pur și simplu nu are unde să se ducă. Când smogul se lasă asupra orașului vizibilitatea e minimă. Aeroportul rămâne închis, șofatul e dificil noaptea și localnicii rămân în locuințe, ca și cum ar fi carantină. Minaretele și turlele bisericilor din Sarajevo, ca și faimosul său turn cu ceas și clădirea iluminată a primăriei, strălucesc fantomatic în întuneric, părând a fi într-un univers paralel, nu în inima Europei.

Anul acesta totuși, smogul nu a putut opri un șir de emisari străini să se perinde prin oraș. Sunt temeri tot mai mari că criza politică prelungită a Bosniei – produs al structurilor instituționale nocive create de Acordul de Pace de la Dayton și al persistentului naționalism agresiv al conducerii țării – ar putea duce la destrămarea statului sau la un nou război. Emisarii îngrijorați încearcă să pledeze pe lângă bosniaci, arătându-le ba un morcov, ba o bâtă, pentru a-i convinge să rămână pe aceeași traiectorie disfuncțională etno-naționalistă și să-și amâne certurile meschine până când un nou ciclu electoral se va abate asupra centrelor metropolitane ale lumii.

Însă acești emisari știu foarte bine că Bosnia nu e singura în dificultate – problemele fierb la foc mocnit peste tot în Balcani. Tensiunea e ridicată în Muntenegru și Macedonia de Nord, cei mai noi membri ai NATO. Kosovo și Serbia nici măcar nu s-au apropiat vreun pic de un acord privind suveranitatea primei. Până și țările vecine din UE – Slovenia, Croația, România, Bulgaria și, evident, Ungaria – sunt din ce în ce mai puțin interesate să întrețină impresia falsă că ar deveni acei parteneri democratici de încredere pe care Bruxelles-ul și Washingtonul spun că și-i doresc în regiune.

În consecință, când se află la Sarajevo, emisarii se țin de nas de teamă ca acel smog să nu fie vreo miasmă balcanică nocivă, una care a creat deja suficiente probleme lumii civilizate din care-și imaginează ei că fac parte.

Însă nu Balcanii sunt sursa actualelor probleme ale lumii. Apelurile etnocentrice și rasiste la naționalism ard mocnit în spatele aparențelor în democrațiile de pretutindeni.

Țările care se reunesc astăzi virtual pentru prima Conferință pentru Democrație convocată de președintele american Joe Biden nu fac excepție. Participanți din 100 de țări mai mult sau mai puțin democratice vor susține acolo cuvântări preponderent predictibile despre „cea mai proastă formă de guvernare, cu excepția tuturor celorlalte” și despre necesitatea ca aliații democratici să se asculte reciproc și să facă impresie bună.

Promovată încă de la începutul campaniei electorale de colaboratorii lui Biden, Conferința pentru Democrație ar fi trebuit să să fie o afacere relativ sigură. A fost odată ca niciodată o vreme în care atât republicanii cât și democrații erau de acord că țările democratice trebuie să colaboreze spre binele public internațional. Fostul președinte Bill Clinton, secretarii de stat Madeleine Albright și Hillary Clinton, cât și senatorul John McCain și-au exprimat cândva interesul pentru un model similar al unei „ligi” ori „comunități” a democrațiilor, după cum au făcut-o și unii consilieri de politică externă ai fostului președinte Barack Obama. Până și senatorul Bernie Sanders [stânga radicală – n.trad.] a argumentat în favoarea unei „mișcări democratice globale”.

Însă acum conferința lui Biden se confruntă cu critici venite din toate direcțiile – mai ales în ce privește țările invitate. Bosnia și Herțegovina nu a fost invitată. E unicul stat din Balcanii Occidentali care lipsește de pe listă, în timp ce țări precum Serbia și Croația, care au trudit din greu la segregarea Bosniei, au fost primite. Poate că delegații lor, alături de cei ai Poloniei și Filipinelor, state aflate în „regres”, ne vor putea lămuri acum ce înseamnă cu adevărat democrația.

Aspect esențial, până și gazda conferinței are probleme din belșug acasă. În definitiv, întrunirea are loc într-un moment în care dreapta americană e ea însăși profund divizată în privința beneficiilor democrației liberale. Mulți conservatori consideră că identitatea națională multiculturală și multi-rasială a Americii nu este decât o altă iluzie care ar trebui demitizată, iar constituția un obstacol optic ce trebuie depășit.

În fața umflării mareei globale a autoritarismului, abordarea tactică uzuală a lui Biden – evitarea confruntării de dragul falsei unități – nu este numai greșită din perspectiva morală, dar și contraproductivă din punct de vedere politic. Dacă el nu va schimba cursul și nu va înțelege că ceea ce are în față este o luptă pentru supraviețuirea guvernării democratice, cea de a doua Conferință pentru Democrație a sa va avea loc într-un mediu mult mai ostil – atât pe plan intern cât și oriunde altundeva.

În urmă cu 30 de ani SUA și UE aveau o șansă de a preveni, iar ulterior de a opri, războiul din Iugoslavia și din Bosnia și Herțegovina. Ele au ales o variantă mai convenabilă, izolarea conflictului, iar prețul acesteia a fost genocidul. Dacă SUA și UE sunt interesate cu adevărat de democrație și de propriul lor viitor, ele trebuie să realizeze că lumea e pregătită pentru un conflict major – conflict a cărui apropiere popoarele din Balcani, aproape străine de fanteziile democrației eterne, au învățat s-o recunoască cu mult înaintea diplomaților occidentali care excelează la îngrădirea neglijentă a conflictelor.

Dacă SUA și UE și toți cei pregătiți să elogieze democrația pentru auditoriul select al președintelui Biden și al consilierilor săi sunt cât de cât serioși, atunci ei trebuie să sprijine agresiv forțele democratice progresiste din America, din Bosnia și de oriunde – fiindcă ziua de azi aproape s-a încheiat, iar mâine va fi prea târziu.

Back to top button