Politică

Securitatea ar fi mândră: Legea turnătorului la locul de muncă, elaborată de USR, și semnată de Dan Barna și Stelian Ion

Legea turnătorului la locul de muncă a fost elaborată, sub forma unui proiect, de USR. Turnătorul, arhicunoscut de pe vremea fostei Securități, este numit pompos „avertizor”. Stelian Ion face parte dintre inițiatori, iar proiectul a fost semnat de Dan Barna.

Proiectul pentru legea tunătorului la locul de muncă a fost gândit de reprezentanții USR pentru a fi aplicat atât la stat cât și la privat.

Legea a fost depusă la Camera Deputaților de 39 de parlamentari USR și unul al PNL, și urmărește instituirea „avertizorilor” la locul de muncă. Acestea persoane ar urma să raporteze încălcările legii sau situațiile susceptibile că se va săvârși încălcarea legii, atât la stat, cât și la privat.

Mai mult decât atât, Agenția Națională de Integritate ar urma să aibă un departament care să primească și să soluționeze rapoartele realizate de companiile private sau instituțiile de stat, ce conțin datele provenite de la avertizori din „interior”, cu privire la prezumtivele încălcări ale legii, relatează B1TV.

„Legea turnătorului la locul de muncă”, inițială de USR, aduce schimbări demne de vremea comunismului. „Avertizorii” de la serviciu ar urma să raporteze încălcările legii sau situațiile susceptibile că se va săvârși încălcarea legii.

Măsurile ar urma să se aplice atât la stat, cât și la privat, iar „turnătorii” vor avea dreptul la protecție din partea legii, fiind exonerați de răspundere și feriți de la orice formă de „represalii” din partea angajatorilor.

Proiectul precizează că prezenta lege constituie cadrul general în materia persoanelor care raportează încălcări ale legii, încălcări care s-au produs „sau care sunt susceptibile să se producă”, în cadrul entităților de drept public sau privat.

„Turnătorii de la locul de muncă” sunt numiți „avertizori” în proiectul de lege, pentru a evita sintagma ce poate aduce controverse în societate. În categoria acestor „avertizori” sau „turnători” de la locul de muncă intră următoarele categorii, prevăzute în proiectul de lege al USR:

  • persoanele care au statut de lucrător sau persoanele numite într-o funcție publică
  • persoanele care desfășoară o activitate independentă
  • acționarii și persoanele care fac parte din organul de administrare, de conducere sau de supraveghere al unei întreprinderi, inclusiv membrii neexecutivi ai consiliului de administrație, precum și voluntarii și stagiarii remunerați sau neremunerați
  • orice persoană care lucrează sub supravegherea sau conducerea persoanei fizice sau juridice cu care s-a încheiat contractul, a subcontractanților și a furnizorilor acestora, se precizează în proiect.

„Avertizorii” ar urma să „informeze” prin intermediul canalelor de raportare internă, registrelor de raportare, dar și să elibereze o statistică a acestora și să le păstreze timp de cinci ani.

Legea turnătorului la locul de muncă. Unde toarnă „avertizorii”

În proiectul de lege sunt prevăzute mai multe instituții unde ar putea merge rapoartele privind încălcarea legii la locul de muncă.

Este vorba despre două tipuri de autorități, pe de-o parte, cele publice care primesc și soluționează astfel de cazuri, iar pe de altă parte Agenția Națională pentru Integritate.

Mai exact, ANI ar urma să primească competența să activeze și să intruzioneze și în interiorul firmelor private.

Registrul cu turnători ar urma să fie păstrat timp de minim cinci ani, iar inițiatorii proiectului au detaliat și cum trebuie să fie făcute raportările cu privire la încălcarea legii la locul de muncă.

„Avertizorii” trebuie să completeze raportul cu datele de identificare, dar și cu entitatea juridică în care a avut loc încălcarea legii, contextul profesional în care au fost obținute informațiile, descrierea faptei „susceptibile să constituie încălcare a legii”, precum și probele raportării.

Delațiunile sau „raportările” trebuie să fie înscrise într-un registru special, care să surprindă data înscrierii acestora.

În proiect se precizează și procedura realizată în cazul în care turnătorul va dori să comunice printr-un mesaj vocal: „în cazul în care, pentru raportare, se utilizează o linie telefonică sau un alt sistem de mesagerie vocală în care conversația poate fi înregistrată, sub rezerva consimțământului avertizorului, persoana desemnată are dreptul de a documenta raportarea orală prin nefectuarea unei înregistrări sau prin transcrierea completă și exactă a conversației”.

„Angajatorii și autoritățile competente au obligația de a păstra evidența raportărilor în acest registru. Registrul poate fi ținut fie pe suport de hârtie, fie în format electronic. Entitățile juridice cu cel puțin 50 de angajați au obligația de a realiza statistici cu privire la raportările care privesc încălcări ale legii”, mai scrie în proiectul legislativ.

„Avertizare în interes public”, înființată la ANI

Agenția Națională pentru Integritate ar urma să fie implicată direct în gestionarea raportatelor „avertizorilor”, iar în cadrul acesteia ar urma să se înființeze „Serviciul pentru avertizare în interes public”.

Astfel, ANI va fi introdusă și în activitatea firmelor private din România, nu doar în cea a instituțiilor de stat. În „Serviciul pentru averizare în interes public” vor exista 10 posturi de inspectori de integritate.

„Avertizori” își pot disemina delațiunile prin „Divulgările publice”. În lege se menționează faptul că „avertizorul care divulgă public informații privind încălcarea legii beneficiază de protecție, potrivit articolelor 30 și 31 din Constituția României”. În acest context, sesizarea privind încălcarea legii prin divulgare publică se adresează mass-media, organizațiilor profesionale sindicale sau patronale, ONG-urilor și comisiilor parlamentare.

Stelian Ion, inițiatorul șef la „Legea turnătorului la locul de muncă”

Inițiatorul șef al acestui proiect este fostul ministru al Justiției, Stelian Ion. Alături de el, inițiativa este semnată și de Silviu Dehelean și Oana Murariu, dar și de liderul deputaților PNL, Gabriel Andronache.

Alți 36 de deputați USR au semnat inițiativa, printre aceștia fiind și Dan Barna, Iulian Bulai, Cătălin Drulă sau Mihai Polițeanu, unul dintre apropiații Monicăi Macovei.

Inițiatorii propunerii au invocat transpunerea în legislația românească a Directivei UE 2019/1936 a Parlamentului European și a Consiliului, din data de 23 octombrie 2019, privind protecția persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii. După cum se arată în expunerea de motive, România ar avea obligația, ca stat membru, să transpună directiva până în data de 17 decembrie 2021 și se precizează că „statele membre au obligația de a adopta cadrul legal prin instituirea de canale interne în ceea ce privește entitățile juridice din sectorul privat care au între 50 și 249 de lucrători, până al 17 decembrie 2023”.

Back to top button