Diriginții de șantier cer utilizarea ajutorului european pentru construirea de autostrăzi

Diriginții de șantier organizați în Colegiul Tehnic al Diriginților de Șantier au emis un comunicat de presă în care solicită ca banii europeni oferiți despre ajutor pentru reducerea efectelor pandemiei să fie direcționați spre investiții precum construirea de autostrăzi sau a sistemului de irigat național.

România va beneficia de o asistență financiară din partea Uniunii Europene pentru reducerea efectelor economice ale crizei sanitare: 33 de miliarde de euro, din care 21 de miliarde sunt bani nerambursabili, dar și un credit în valoare de 12 miliarde de euro.

Însă această asistență va fi doar alocată, nu și dată, în condițiile în care România nu pune la dispoziție proiecte de investiție absolut necesare dezvoltării țării.

România este codașă la atragerea fondurilor europene din actualul ciclu bugetar european, peste 60% din bani rămânând necheltuiți. Astfel că oricât am negocia, dacă nu suntem în stare să atragem și să cheltuim banii, totul rămâne doar pe hârtie.

“Există câteva proiecte care sunt de importanță zero, dar care sunt departe de a fi începute. Dacă ar fi să numim cinci dintre ele acestea ar fi: autostrăzile, rețeaua de apă și canalizare din localități, infrastructura de irigare a terenurilor agricole, construcția și reabilitarea școlilor și grădinițelor. Românii trebuie să înțeleagă că acești bani nu sunt oferiți cadou de cineva ci ni se datorează de drept, ca urmare a faptului că suntem membri ai Uniunii Europene, suntem parte a contribuției și a deciziilor” afirmă Cezar Petre, președinte al Colegiului Tehnic al  Diriginților de Șantier.

România este obligată să foloseasca banii primiți drept ajutor pentru pornirea de noi investiții, eventual mutarea unei părți din proiectele deja depuse spre finanțare prin programul PNDL:

“Autoritățile locale preferă să desfășoare investiții prin intermediul programului PNDL datorită birocrației mult reduse. Dar nu ne impune nimeni din Europa o legislație și o birocrație specială pentru fondurile europene, totul se creează la București prin suprareglementare. Investiții există, proiecte sunt, banii trebuie directionați către acestea și nu pentru completarea de pachete de asistență socială și care au efect pe termen scurt, însă pe termen lung vom rămâne cu o datorie de rambursat. Avem nevoie de autostrăzi, aceasta trebuie să fie prioritatea zero, restul sunt doar scuze. Este ca și cum arterele unui corp uman nu ar funcționa, totul se blochează” spune Lulea Marius Dorin, vice-președinte în cadrul organizației.

• 
  România, trecută pe lista neagră a Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Raport: Economia țării noastre a încetinit, rezultatele sunt dezamăgitoare, perspectivele sumbre
  Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a revizuit în scădere perspectivele economice pentru cele 40 de state în care investește. Pe lista țărilor aflate pe lista neagră se află și România. Unde de șoc ale războiului din Iran în economiile vulnerabile Instituția financiară a blocului comunitar avertizează că escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu provoacă noi șocuri economice la nivel regional și global, informează agenţia turcă de presă Anadolu şi Euronews, citate de Agerpres. Conform raportului „Regional Economic Prospects”, publicat joi de BERD, avansul economiei ar urma să se situeze la 3,1% în 2026, de la 3,4% în 2025, De asemenea, ar fi cu …
• 
  Dezastrul economic de la Pașcani: Hidroelectrica dă bani de 5 ori mai mulți pe o producție de 5 ori mai mică
  Un nou scandal zguduie unul dintre cele mai controversate proiecte energetice din România. Hidrocentrala de la Pașcani, prezentată ani la rând drept o investiție strategică pentru sistemul energetic național, este blocată nu de procese intentate de organizațiile de mediu, ci de o dispută între companiile care se luptă pentru un contract de peste 95 de milioane de lei. În centrul conflictului se află două asocieri de firme care contestă rezultatul unei licitații organizate de Hidroelectrica. De o parte se află o asociere din care face parte o companie controlată de lideri ai PNL, iar de cealaltă una care include o …
• 
  Dezastru la Complexul Energetic Oltenia
  Complexul Energetic Oltenia SA a încheiat dezastruos anul financiar 2025. Compania raportează o pierdere netă record de peste 1,1 miliarde de lei (222 de milioane de euro). Aceasta consemnează o prăbușire severă a indicatorilor economici, în raport cu anul precedent. Potrivit documentelor oficiale, rezultatul negativ a fost generat de explozia costurilor operaționale și de dublarea provizioanelor, dar și de alți indicatori care au măcinat capitalurile proprii ale companiei. Trebuie menționat faptul că cifra de afaceri a CEO a fost mai mare față de anul precedent, iar cheltuielile salariale mult mai mici. Însă Directoratul, adică Plăveți & co., n-a avut capacitatea managerială de …
• 
  Milioane pentru combustibilul avioanelor: Cum a ajuns un fost general de aviație să construiască depozitul militar din Bacău
  Cândva o să avem avioane multe și moderne, așa că trebuie să ne pregătim temeinic, ca să nu rămânem cu ele în pana prostului. Spre exemplu, în Cazarma 979 din Bacău urmează să fie ridicat un depozit de combustibili și lubrifianți. Dincolo de faptul că astfel de puncte strategice sunt atât de publice în România încât spionii străini pot sta liniștiți la cafea, întreaga afacere are un parfum intens de rețetă autohtonă. Licitație cu repetiție și contract de 46.000.000 de lei Pe 7 aprilie 2026, Unitatea Militară 02543 Iași a atribuit contractul pentru acest depozit strategic. Valoarea: 46.693.690 de lei plus …
• 
  Scade alocația pentru copii, apare bursa de prezență: artificiul parlamentarilor
  Un artificiu cu iz de soluție! În Parlament se coace o propunere care sună, la prima citire, ca o combinație între protecție socială, contabilitate bugetară și pedagogie făcută cu portofelul. 37 de parlamentari din UDMR, PSD, PNL, USR și Minorități vor ca, din septembrie 2027, alocația copiilor între 3 și 18 ani să scadă de la 292 de lei la 100 de lei, iar în locul diferenței să apară o „bursă de prezență” de 250 de lei. Cine vine la școală, ia banii. Cine lipsește nemotivat, rămâne cu firimitura de bază. CCR a închis ușa, parlamentarii caută fereastra Faza interesantă …
• 
  Dumitru Dragomir anunță ce se va întâmpla cu prețurile imobiliarelor din România: Dacă nu va fi așa, eu o să primesc cele mai multe înjurături
  Dumitru Dragomir, poreclit Oracolul din Bălcești, comentează evoluția prețurilor la imobiliarele din România. Deși mulți români așteaptă o criză în care prețurile apartamentelor și ale caselor să scadă, Dragomir spune că acest lucru nu se va întâmpla. Profeția lui Dragomir ”Criza din 2007, 2008, 2009 și 2010 nu va mai fi în România. Și nicăieri în lume, pentru că n-a fost provocată de România, a fost provocată de America. Acum băncile americane stau foarte bine, cele din Europa au bani, n-au ce să facă cu banii. Imobiliarele cresc și nu o să scadă. Dacă nu va fi așa, eu o să primesc …
• 
  Analiză Eurobank Research: România este sub o presiune foarte mare, cu trei factori critici care se suprapun
  Recenta prăbușire a unor drone rusești pe teritoriul românesc a readus România în prim-planul știrilor europene. Dincolo de dimensiunea geopolitică evidentă, incidentul a scos în evidență o realitate mai amplă: țara se află în prezent în punctul de convergență a unor riscuri politice, bugetare și geopolitice. Din acest motiv, România este probabil cel mai caracteristic exemplu al provocărilor cu care se confruntă Europa Centrală și de Est într-o perioadă de incertitudine crescută. România se confruntă cu multiple crize Căderea guvernului la începutul lunii mai a creat un vid de conducere politică într-un moment deosebit de critic, deoarece țara trebuie să reducă cel …
• 
  Luna iunie aduce cele mai mari scumpiri. Plafonarea adaosului la alimentele de bază expiră
  Din vară ne așteaptă scumpiri record la alimente! În iunie inflația atinge vârful și ajunge la 11%, iar plafonarea adaosului comercial expiră la final de iunie. Asta înseamnă că alimentele de bază se vor scumpi cu până la 15%. Dacă măsura va fi sau nu prelungită rămâne să stabilească viitorul Guvern, însă până atunci ne confruntăm cu cele mai mari scumpiri din UE. Alimentele de bază s-ar putea scumpi cu minim 15% Producătorii români fac tot mai greu față costurilor de producție ridicate, iar ca să acopere cheltuielile sunt nevoiți să scumpească produsele de la tarabe. „Ne e foarte greu. Trebuie …
• 
  Creșteri generoase ale salariilor în diplomație. Lista lefurilor mai mari cu peste 50%
  Personalul diplomatic și consular se află printre categoriile socio-profesionale „câștigătoare” ale noii legi ale salarizării, alături de demnitari și înalții funcționari. Noua lege a salarizării aduce venituri mai mari pentru personalul diplomatic și consular, spre deosebire de unele domenii unde bat pasul pe loc sau chiar sunt, teoretic, mai mici. Cel mai mare salariu pe noua lege este cel al secretarului general cu rang de ambasador. 22.550 de lei este suma bruta pentru această funcție de conducere. Pe o funcție echivalentă, pe vechea lege, secretarul general cu rang diplomatic primește 13.512 de lei, sumă brută. Așadar, creșterea este cu 67%. …
• 
  Generația pierdută: 29% dintre tinerii români nu găsesc de lucru
  În aprilie 2026, rata șomajului în România a fost de 6,3% – cu 0,2 puncte procentuale mai mică decât în luna precedentă, după ce Statistica a revizuit cifrele pe martie (de la 6,1% la 6,5%). Concret, 6,3% înseamnă 512.100 de persoane cu vârsta între 15 și 74 de ani care nu au un loc de muncă, îl caută activ și sunt disponibile să înceapă să lucreze – aceasta este definiția oficială a șomajului conform Biroului Internațional al Muncii (BIM), metodologia folosită de toate țările europene pentru comparabilitate. Cu alte cuvinte, nu toată lumea fără job e „șomer” în sens statistic: …
• 
  Pîslaru taie de la bugetarii de rând, dar umflă lefurile demnitarilor: coeficienți crescuți pentru miniștri, parlamentari și primari
  Noua lege a salarizării unitare, pusă în transparență publică de Ministerul Muncii, aduce modificări importante pentru demnitari, după ce coeficienții folosiți la calcularea indemnizațiilor au fost schimbați față de prima variantă a proiectului. Potrivit documentelor, ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a majorat mai mulți coeficienți față de forma lucrată anterior de fostul ministru Florin Manole. Mecanismul este următorul: salariul brut se calculează prin înmulțirea coeficientului aferent funcției cu valoarea de referință. În proiectul publicat luni, valoarea de referință pentru anul 2027 este de 4.100 de lei, în timp ce în varianta Manole era de 4.300 de lei. Chiar și cu o valoare …
• 
  Cel mai mic deficit bugetar din 2022 încoace. Economist: Avem șanse să atingem ținta de 6,2%
  România se află de un an la cură de slăbire… și din fericire, se văd rezultatele. Deficitul bugetar, povara care apasă pe umărul tuturor cetățenilor, a scăzut cu peste 32 de miliarde de lei în primele patru luni ale anului față de aceeași perioadă din 2025. Datele de la Ministerul Finanțelor arată că nu am mai avut un deficit bugetar așa de mic din anul 2022, când cheltuiala statului cu pensiile și salariile era mult mai mică și plăteam de două ori mai puțin pe dobânzile la datoria publică. Deficitul bugetar al României a scăzut în primele luni ale anului …