Un maghiar originar din România, ales preşedinte al Curţii Supreme de Justiţie a Ungariei

Un maghiar originar din România, Zsolt András Varga, a fost ales luni, de către Parlamentul de la Budapesta, în funcţia de preşedinte al Curţii Supreme de Justiţie a Ungariei (Kúria), transmite MTI.

Zsolt András Varga a fost ales preşedinte al Curţii Supreme prin vot secret, cu 135 de voturi pentru şi 26 împotrivă şi urmează să preia funcţia începând cu data de 2 ianuarie 2021.

Potrivit Constituţiei Ungariei, preşedintele Curţii Supreme este ales la propunerea şefului statului, pentru o perioadă de nouă ani, iar pentru alegerea sa au fost necesare două treimi din voturile parlamentarilor. Preşedintele Ungariei, János Áder, l-a propus pe Zsolt András Varga în data de 5 octombrie în funcţia de preşedinte al Curţii Supreme de Justiţie, precizează MTI.

András Zsolt Varga s-a născut la Târgu Mureş. Este licenţiat în Drept, a absolvit în 1995 Universitatea “Eötvös Loránd” din Budapesta, unde şi-a dat şi doctoratul, apoi a susţinut teza de abilitate la Universitatea Catolică “Pázmány Péter” din Budapesta. Începând din 2012 este şi profesor universitar.

El a lucrat în cadrul mai multor parchete din Budapesta, apoi a ajuns la instituţia comisarului pentru drepturile fundamentale  – care îi corespunde celei al Avocatul Poporului din România –  unde a devenit şeful instituţiei. A ocupat de două ori funcţia de procuror general adjunct, apoi a devenit membru al Comisiei de la Veneţia. Din septembrie 2014 este judecător al Curţii Constituţionale din Ungaria. Între 2017 şi 2019 a fost vicepreşedinte al subcomisiei de drept internaţional a Comisiei de la Veneţia, iar mai târziu a devenit vicepreşedinte al subcomisiei Curţii Constituţionale din Ungaria.

• 
  Datele Eurostat contrazic realitatea clamată de Ilie Bolojan: Deficitul real al României, aproape dublu față de raportările Guvernului
  Cifrele Eurostat arată faptul că deficitul real al României este de 3,7 – 3,8% din PIB, în timp ce premierul Ilie Bolojan se lăuda cu un deficit de doar 2% din PIB. Acest lucru înseamnă că Ilie Bolojan lasă România cu același deficit ca și Marcel Ciolacu, pe care îl înfiera puternic. Potrivit analistului Petrișor …
• 
  Moștenirea toxică de la Inspecția Muncii: Cum a ajuns controversatul Dantes Bratu să se agațe de scaun, în plină anchetă a DNA
  Una dintre cele mai importante instituții de control din România continuă să fie condusă de un personaj aflat în centrul unui scandal penal de proporții. Dantes-Nicolae Bratu ocupă în continuare funcția de inspector general de stat la Inspecția Muncii, beneficiind de un paravan politic solid și de o numire controversată semnată pe finalul mandatului de …
• 
  Probleme penale fără sfârșit pentru Călin Georgescu: Un presupus salut legionar l-a trimis în fața anchetatorilor pentru al cincilea dosar
  Călin Georgescu este audiat joi de anchetatorii din Ilfov într-o nouă anchetă penală, după ce ar fi făcut salutul legionar în fața susținătorilor săi, la ieșirea dintr-o secție de poliție. Acesta ar fi al cincilea dosar penal deschis pe numele fostului candidat la alegerile prezidențiale. Georgescu s-a prezentat la audieri însoțit de avocații săi, în …
• 
  Palmă de la Strasbourg pentru Lia Savonea și magistrați: CEDO stabilește că independența sistemului judiciar nu este o licență pentru autoreglementare financiară și votarea propriilor privilegii
  O decizie fără precedent pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) depășește cu mult cadrul unei simple respingeri a pretențiilor salariale formulate de un grup de magistrați români. Instanța de la Strasbourg dinamitează însuși fundamentul pe care Justiția și-a clădit, timp de două decenii, o serie de beneficii financiare substanțiale. Pentru Lia Savonea, președinta …
• 
  Capcana fiscalității excesive: De ce nu mai poate susține creșterea taxelor reducerea deficitului bugetar
  Strategia bazată exclusiv pe creșterea impozitelor pentru corectarea derapajelor bugetare a ajuns la un punct critic. Atât mediul privat, cât și populația resimt puternic povara unei fiscalități împinse la limită, în timp ce ritmul de creștere a economiei încetinește vizibil – fiind estimat la doar 0,7% pentru anul curent. Într-un asemenea climat, continuarea consolidării fiscale …