Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI), la Bruxelles: Un nou eșec pentru Iohannis. Extinderea Spaţiului Schengen nu se află pe agendă
Tema nu a fost inclusă pe agendă nici după reuniunea de ieri a Comitetului reprezentanţilor permanenţi pe lângă Uniunea Europeană, când agenda provizorie a JAI ar mai fi putut suferi schimbări. Asistăm la un nou eșec al administrației patronate de Klaus Iohannis.
Este prima întâlnire a Consiliului JAI după cea din decembrie, când România și Bulgaria nu au fost acceptate în Spațiul Schengen.
Austria și Olanda s-au opus extinderii spațiului de liber schimb cu România și Bulgaria, chiar dacă îndeplineau toate condițiile tehnice.
Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) este una dintre cele zece formaţiuni ale Consiliului UE şi se reuneşte atât în cadrul reuniunilor formale, cât şi în cadrul şedinţelor informale, iniţiate de obicei de către ţările care deţin preşedinţia rotativă a UE.
La Consiliul JAI participă, în principal, miniştrii justiţiei şi ai afacerilor interne din statele membre ale UE, iar în domeniile legate de Schengen, discuţiile au loc în formatul comitetului mixt, alcătuit din: statele membre ale UE plus cele patru ţări care nu fac parte din UE, dar au adoptat acordul Schengen (Islanda, Liechtenstein, Norvegia, Elveţia).
În cadrul reuniunilor, miniştrii justiţiei se ocupă de cooperarea judiciară în materie civilă şi penală şi de drepturile fundamentale, în timp ce miniştrii afacerilor interne sunt responsabili cu migraţia, gestionarea frontierelor şi cooperarea poliţienească.
Consiliul UE exercită, împreună cu Parlamentul European, funcţiile legislativă şi bugetară, fiind compus din câte un reprezentant la nivel ministerial al fiecărui stat membru.
Deşi se reuneşte în diferite formaţiuni în funcţie de subiectul discutat, Consiliul UE este o entitate juridică unică, lucrările sale fiind pregătite de un comitet al reprezentanţilor permanenţi ai statelor membre (Coreper) şi de comitete şi grupuri de lucru specializate.
