Politică

Ce scrie presa din Ucraina despre protestele de la graniţa cu România: „Zelenski îl laudă pe Iohannis!”

Presa din Ucraina relatează despre protestele de la graniţă ale transportatorilor şi agricultorilor români, care blochează transportul de marfă, punându-le în oglindă cu cele ale polonezilor, care tocmai au decis să ia o „pauză strategică” până la 1 martie, după ce au ajuns la o înţelegere cu guvernul.

„Blocajul frontierelor vestice pentru camioane pare să se apropie de sfârşit. Măcar pe partea poloneză, punctele de control vor fi libere cel puţin până la 1 martie, o decizie din partea României fiind aşteptată în zilele următoare”, scrie RBC-Ucraina.

Pe partea română, continuă blocarea punctelor de control de la Siret şi Vicovu de Sus, corespunzătoare punctelor Porubne şi Krasnoilsk din Ucraina, din cauza protestelor agricultorilor. „Blocajul are loc la o anumită distanţă de graniţă. În timp ce particularitatea acestor puncte de control este că doar camioanele goale pot trece prin Krasnoilsk, camioanele încărcate pot trece prin Porubne. Doar câteva camioane l-au traversat ieri, deşi această direcţie poate gestiona 500-600 de camioane pe zi în ambele sensuri”, a declarat un oficial vamal ucrainean.

Nu se ştie câte camioane sunt la coadă pe teritoriul României, deoarece poliţiştii de frontieră ucraineni nu deţin aceste informaţii, precizează RBC-Ucraina.

În ceea ce-i priveşte pe polonezi, protestele de la graniţă durau de la începutul lunii noiembrie, dar ei au ajuns la un acord cu noul guvern al lui Donald Tusk pentru a suspenda mişcarea cel puţin până la 1 martie. „Acesta nu este sfârşitul, dar protestul va fi oprit. Am convenit asupra anumitor condiţii. Vom da timp guvernului să lucreze, pentru că este un nou guvern”, a declarat Tomasz Borkowski, reprezentant al Comitetului pentru protecţia transportatorilor şi angajatorilor din transporturi din Polonia.

Blocajul frontierei dinspre România a început la 13 ianuarie 2024. La început, fermierii au blocat traficul de camioane timp de mai multe ore la punctul de trecere Siret, vizavi de punctul de control ucrainean Porubne, iar coada camioanelor s-a întins pe 6 km. Două zile mai târziu, în urma eşecului negocierilor cu autorităţile, coada s-a extins până la Vicovu de Sus, vizavi de punctul de control ucrainean de la Krasnoilsk.

Motivul a fost că fermierii români din judeţele Suceava şi Botoşani s-au plâns de importurile din Ucraina, explică RBC-Ucraina. Potrivit acestora, cerealele ucrainene au ocupat toată capacitatea de transbordare a portului Constanţa şi au dus la scăderea preţurilor la produsele agricole. Printre revendicările lor se numără nevoia de subvenţii şi despăgubiri pentru cei care au suferit pierderi din cauza acestor importuri, precum şi reluarea taxelor vamale pentru mărfurile ucrainene.

ZELENSKI L-A LĂUDAT PE IOHANNIS

Interesant este faptul că, în cadrul unei conferinţe de presă susţinute în decembrie, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski critica blocada poloneză şi spunea că Ucraina „a pierdut sute de milioane de dolari şi o parte din recoltă” din această cauză. „UE a fost împotriva blocării frontierei. Slavă Domnului, există România, iar preşedintele Iohannis i-a ajutat pe fermierii noştri să supravieţuiască. A avut şi el greve, dar cred că s-a dovedit a fi un om puternic”, a spus Zelenski, reaminteşte RBC-Ucraina.

Presa ucraineană îl citează, de asemenea, pe ministrul român al agriculturii Florin Barbu, care a spus că a ajuns la un acord cu fermierii pentru o parte din revendicări, iar negocierile vor continua pentru a găsi un compromis în ceea ce priveşte cererile rămase nerezolvate. Potrivit acestuia, guvernul român s-a angajat să subvenţioneze accizele agricole până în 2026, să adopte reguli pentru creditele subvenţionate, să compenseze pierderile cauzate de cerealele ucrainene, să introducă etichetarea cerealelor şi monitorizarea electronică a sigiliilor prin GPS în portul Constanţa. Nu se vorbeşte despre o taxă pe importurile de cereale din Ucraina, subliniază RBC-Ucraina. Cu toate acestea, după cum a declarat Marius Micu, reprezentantul fermierilor la discuţii, acordul nu înseamnă o încetare imediată a blocadei.

Cu o zi înainte, peste 150 de şoferi din Ucraina au organizat un protest în centrul oraşului Siret, nemulţumiţi că mişcarea fermierilor şi transportatorilor le blochează accesul prin vamă. Potrivit Roxanei Iuliana Botezatu, reprezentant al Jandarmeriei, aceştia au fost lăsaţi să se deplaseze în coloană până la punctul de control începând de astăzi (miercuri – n.r.), de la ora 09:30. Până după-amiază, aproximativ o sută de fermieri blocau vama Siret cu aproximativ 50 de tractoare şi 15 maşini, iar convoiul de camioane blocate la trecerea în Ucraina ajunsese la aproximativ 20 de kilometri. Potrivit purtătorului de cuvânt al Poliţiei de Frontieră Suceava, Alina Petraru, de luni la prânz, niciun camion nu a intrat prin punctul de control de la Siret. Trecerea maşinilor, autobuzelor şi microbuzelor continuă ca de obicei.

Premierul român Ion-Marcel Ciolacu speră că protestele agricultorilor se vor încheia în câteva zile. De asemenea, el justifică acţiunile ca fiind „frustrări acumulate”, notează agenţia ucraineană.

„Am încercat să înţeleg de ce au început. În opinia mea, sunt justificate. Este vorba de o frustrare acumulată. Am avut o pandemie, o criză energetică, un război. A fost un aflux de mărfuri din Ucraina în România. Este un factor cumulativ care nu depinde neapărat de guvern, dar trebuie să îl observăm”, a spus el.

În concluzie, arată RCB, poliţiştii de frontieră ucraineni nu ştiu când se va încheia blocarea camioanelor dinspre partea română. „Avem doar informaţii de la Poliţia de frontieră română că au început astfel de acţiuni. Dar poliţiştii de frontieră români nu ne-au informat direct despre motivele şi cât timp poate dura”, a spus Andrii Demcenko, purtător de cuvânt al Serviciului de Stat al Poliţiei de Frontieră din Ucraina.

Cimpoi Adrian

Cimpoi Adrian este absolvent al Universității din București. După o perioadă în care a fost redactor și reporter pentru un post de televiziune, a decis să-și continuie drumul în presa scrisă.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button