Comisia Europeană solicită modificarea mai multor articole din legea de funcționare a Băncii Naționale a României
Comisia Europeană consideră că Articolul 33 (10) din legea de funcționare a Băncii Naționale a României, potrivit căreia ministrul Finanțelor Publice și un secretar de stat din cadrul acestui minister pot lua parte, chiar dacă nu au drept de vot, la reuniune Consiliului de Administrația al BN intră în conflict cu Articolul 130 din Tratatul de Funcționare a Uniunii Europene.
Confor raportului de convergență 2020, dat publicității miercuri de Comisia Europeană, dialogul dintre o bancă centrală și părți terțe nu este interzis, dar trebuie desfășurat astfel încât Guvernul să nu se afle în posibilitatea de a influența deciziile băncii centrale în domenii în care independența acesteia este garantată de Tratat.
”Participarea activă a ministrului de Finanţe şi a unui secretar de stat din MFP, chiar şi fără drept de vot, la discuţiile din Consiliul de Administraţie al BNR, unde se elaborează politica BNR, oferă Guvernului posiblitatea de a influenţa banca centrală atunci când ia decizii cruciale. Din acest motiv, Articolul 33 (10) din legea de funcţionare a BNR este incompatibil cu Articolul 130 din Tratatul de Funcţionare a Uniunii Europene”, se arată în raportul de convergenţă al Comisiei Europene.
Un alt articol din legea de funcționare a Băncii Naționale a României care trebuie amendat, potrivit Comisiei Europene, este Articol 3 (1) astfel încât acesta să fie în deplină compatibilitate cu Articolul 130 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și cu Articolul 7 al din Protocolul (nr. 4) privind Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale şi al Băncii Centrale Europene. Potrivit acestui articol, membrii organismelor decizionale ale BNR nu trebuie solicita sau urma instrucțiuni de la autoritățile publice sau de la alte instituții sau autorități. Potrivit Comisiei, din rațiuni juridice, ar trebui clarificat că independența instituțională a BNR este asigurată, de asemenea, de instituții, organisme sau agenții naționale, străine sau europene. ”Articolul 3 ar trebui să oblige guvernul să nu încerce să influențeze membrii organismelor decizionale ale BNR”, mai subliniază Comisia Europeană.
În plus, în documentul mai sus citat este precizat că Articolul 43 din legea de funcționare a BNR, prin care instituția bancară este obligată să transfere la bugetul de stat 80% din veniturile nete rămase după deducerea cheltuielilor referitoare la exercițiul financiar, ”este incompatibil cu articolul 130 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, astfel că acesta trebuie modificat pentru a submina capacitatea BNR de a-și desfășura activitatea într-o manieră independentă”.
Mai mult, Comisia Europeană subliniază că ”un stat membru nu ar trebui să își pună banca centrală în situația de a nu avea suficiente resurse financiare pentru a-și îndeplini sarcinile ce-i revin prin Sistemul European al Băncilor Centrale, dar și sarcinile naționale, precum finanțarea administrării și a operațiunilor sale”.
Comisia Europeană a publicat miercuri raportul de convergență 2020. Potrivit acestuia, România nu îndeplineşte în prezent niciunul dintre cele patru criterii economice necesare pentru adoptarea monedei euro, respectiv cele legate de stabilitatea preţurilor, soliditatea finanţelor publice, stabilitatea cursului de schimb şi convergenţa ratelor dobânzilor pe termen lung.
Raportul se referă la cele şapte state membre din afara zonei euro care s-au angajat din punct de vedere juridic să adopte moneda euro: Bulgaria, Cehia, Croaţia, Ungaria, Polonia, România şi Suedia.
Rapoartele de convergenţă trebuie întocmite o dată la doi ani, independent de aderările posibile la zona euro aflate în curs.
Sursa: www.caleaeuropeana.ro
- Motivele pentru care românii se întorc acasă din Marea Britanie
Au plecat de nevoie și cu speranțe, dar a venit timpul să revină acasă. Tot mai mulți români și polonezi aleg să își strângă bagajele și să se întoarcă după mai mulți ani petrecuți în Marea Britanie, arată cel mai recent raport al Office for National Statistics (ONS). Românii se întorc Între iunie 2024 și iunie 2025, peste … - Dragoș Damian: Câți politicieni români știu că astăzi se semnează la New Delhi cel mai mare acord comercial din istorie?
Astăzi, 26 ianuarie 2026, Ursula vor der Leyen, președinta Comisiei Europene și Narendra Modi, premierul Indiei, semnează cel mai mare acord comercial de liber schimb din istorie. Este cel mai important eveniment al începutului de an, scrie Dragoș Damian, CEO al Terapia Cluj și directorul executiv al Patronatului Producătorilor Industriali de Medicamente din România, într-o … - Însoțit de nave de război, portavionul USS Abraham Lincoln al armatei americane a ajuns în Orientul Mijlociu
Un portavion american și nave de război de sprijin au ajuns în Orientul Mijlociu, au declarat luni doi oficiali americani pentru Reuters, ceea ce extinde capacitățile președintelui Donald Trump de a consolida forțele americane în regiune sau de a lua potențial măsuri militare împotriva Iranului. Portavionul USS Abraham Lincoln și mai multe distrugătoare cu rachete … - Maia Sandu: Rusia a cheltuit 2% din PIB-ul Moldovei pentru a vicia alegerile parlamentare
Moscova ar fi cheltuit circa 2% din Produsul Intern Brut al Republicii Moldova (ceea ce reprezintă circa 7 miliarde lei) pentru a vicia alegerile parlamentare din 2025. Declarația a fost făcută de președintele Maia Sandu în cadrul unei conferințe de presă comune cu președintele Poloniei, Karol Nawrocki. Potrivit șefului statului, pe parcursul a trei ani … - Alexandru Tănase: Discuția despre Reunirea celor două state românești este o discuție legitimă, constituțională și inevitabilă
Discuția despre Reunirea celor două state românești nu este nici radicală, nici ilegală, nici marginală. Este o discuție legitimă, constituțională și inevitabilă. Iar contextul internațional nu face decât să-i sporească urgența. Forumul Economic Mondial de la Davos a transmis un mesaj limpede, formulat fără menajamente de premierul canadian Mark Carney: „Suntem în mijlocul unei rupturi, …
