Putin a pregătit o forță rusă de poliție în sprijinul lui Lukașenko

Vladimir Putin susține că Aleksandr Lukașenko i-a cerut să creeze o forță de poliție de rezervă pentru un eventual sprijin care să fie acordat Belarusului. Președintele rus a promis că nu o va folosi decât în caz de necesitate.

Într-un interviu acordat postului Rossiia 1, Putin a declarat că Lukașenko i-a cerut să formeze un contingent de membri ai forțelor de ordine, care să intervină în Belarus ”dacă situația scapă de sub control”. Președintele rus a precizat că Rusia își va îndeplini obligațiile față de Belarus, invocând acordurile bilaterale și multilaterale – Organizația Tratatului de Securitate Colectivă (OTCS) și Uniunea Rusia-Belarus.

Vladimir Putin a acuzat puterile occidentale că încearcă să influențeze evoluțiile din Belarus.

Aflat învizită la Berlin, Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a precizat că Alianța respectă integritatea teritorială a Belarus și a făcut apel la Rusia să nu se se amestece în țara vecină, unde continuă protestele față de președintele Lukașenko. 

Tot la Berlin are loc joi și vineri reuniunea informală în format Gymnich a miniștrilor afacerilor externe din statele membre ale Uniunii Europene.

Agenda discuțiilor din prima zi a reuniunii a cuprins situația din Belarus și un dejun de lucru cu ministrul afacerilor externe din statul Israel Gabriel Ashkenazi, dedicat relațiilor UE-Israel și analizei situației din regiune.

În ceea ce privește evoluțiile din Belarus, în contextul evoluțiilor recente ca urmare a alegerilor din 9 august 2020, miniștrii și-au exprimat îngrijorarea profundă față de menținerea tensiunilor interne, continuarea represaliilor la adresa protestatarilor pașnici și acuzele adresate Occidentului pentru presupusa implicare în aceste demonstrații, potrivit MAE.

Ministrul român de externe Bogdan Aurescu a pledat ”în favoarea unei reacții rapide și consistente a UE și a susținut ferm importanța sancționării celor vinovați de fraudarea alegerilor, represiunile violente ale protestelor și încălcările drepturilor omului, până la cel mai înalt nivel”.

El a exprimat sprijinul pentru trimiterea unei misiuni OSCE, asistată de UE, care să faciliteze un dialog direct între autorități și societatea civilă.În acest context, demnitarul român a propus creșterea și diversificarea susținerii pentru Belarus, prin intensificarea contactelor cu mediul academic, ONG-uri și mass-media independente.

Totodată, ministrul a arătat că România analizează măsuri concrete de susținere a societății civile din Belarus, pe baza experienței avute în parcursul democratic. În acest sens, ministrul Bogdan Aurescu a anunțat că la nivelul Ministerului afacerilor externe a fost demarată procedura de alocare a unei contribuții financiare voluntare pentru susținerea societății civile și a jurnalismului independent din Belarus, în valoare de 100.000 de euro, din bugetul pentru asistență pentru dezvoltare și asistență umanitară, gestionat de MAE și de Agenția de Cooperare Internațională pentru Dezvoltare a României (RoAid). 

Sursa: www.agerpres.ro

• 
  Polițiștii efectuează peste 40 de percheziții pentru a elimina o rețea extinsă de traficanți de droguri
  Poliţiştii fac, miercuri dimineaţă, 43 de percheziţii în judeţele Caraş-Severin şi Dolj, la persoane suspectate de trafic de droguri de risc şi mare risc şi de constituire de grup infracţional organizat. Anchetatorii au stabilit că în anul 2021 şi de la jumătatea anului 2024, în Oraviţa, s-ar fi constituit patru grupări infracţionale organizate, în scopul obţinerii de bani …
• 
  Duminica Orbului, văzută după 36 de ani: Cum am ratat primul tren spre democrație
  Pe 20 mai 1990, România a organizat primele alegeri prezidențiale și parlamentare de după căderea comunismului. A fost un moment istoric – așteptat de generații întregi care visaseră libertatea –, dar rezultatul a arătat că libertatea nu înseamnă, automat, conștiință democratică. Pentru aproape 85% dintre români, opțiunea a fost Ion Iliescu, fost demnitar comunist și lider al Frontului Salvării Naționale (FSN), o structură care moștenea masiv mecanismele vechiului regim. A fost „Duminica Orbului” – nu doar în calendarul ortodox, ci și în istoria noastră colectivă. Într-un sens profund, 20 mai 1990 a fost o zi în care România a ales frica în locul curajului, continuitatea în locul schimbării, familiarul în locul incertitudinii. Votul masiv în favoarea lui Iliescu și a FSN a consfințit o prelungire a regimului ceaușist în haine aparent noi. Partidele istorice, abia reînființate, fără resurse, fără presă, fără vizibilitate reală, au fost condamnate din start la marginalizare. Ion Rațiu, cel care întruchipa spiritul democrației liberale, spunea: „Voi lupta până la ultima picătură de sânge ca să ai dreptul să nu fii de acord cu mine.” Dar prea puțini l-au înțeles. Astăzi, după 36 de ani de democrație postcomunistă, avem obligația să privim acel moment cu melancolie dar și cu luciditate. Alegerile din 1990 trebuie înțelese. România venea după un regim totalitar care mutilase nu doar instituțiile, ci și mentalitățile. Frica, obediența, neîncrederea în pluralism erau reflexe adânc impregnate în societate. Mulți au votat cu Iliescu pentru că se temeau de instabilitate, de necunoscut. Iliescu oferea promisiunea unei tranziții „line”, care păstra aparența schimbării, fără a deranja prea tare structurile de putere moștenite. Generațiile tinere trebuie să știe aceste lucruri pentru a învăța. Democrația nu este niciodată un dat, ci o construcție fragilă, care cere vigilență, curaj civic, cultură politică. Fără memorie, riscăm să repetăm aceleași greșeli în forme diferite. În fața tentației autoritarismului modern, a manipulării prin social media, a polarizării toxice, e vital să ne amintim că libertatea nu se dă, se cucerește și se păstrează cu efort constant. Duminica Orbului a fost, poate, inevitabilă în acel moment. Dar a lăsat o rană adâncă: am pierdut un deceniu în cursa noastră spre normalitate. Când Europa Centrală își reforma instituțiile, România se zbătea în mineriade, în compromisuri toxice, în blocaje economice și politice. FSN-ul, ajuns partid-stat, a consolidat o rețea de putere care, sub diverse nume și forme, domină și astăzi multe paliere ale administrației. Duminica Orbului este o oglindă care ne obligă să ne întrebăm, constant: ce alegem când suntem puși în fața unei cotituri? Ne uităm la trecut sau ne lăsăm în voia inerției? Luptăm pentru democrație sau o delegăm altora? A înțelege 20 mai 1990 înseamnă, poate, să ne asigurăm că nicio altă „duminică” din viitor nu va mai fi atât de oarbă.
• 
  TRĂDARE LA VÂRF: Ministrul Ciprian Șerban, surprins într-o escapadă cu Roxana Ilie, „abonata” la banii PSD. O idilă în umbra banilor publici?
  Într-o perioadă în care românii de rând sunt îndemnați la cumpătare, elitele politice par să trăiască într-o realitate paralelă, guvernată de lux, influență și combinații de culise. Ultimul protagonist al unui episod care miroase a sfidare și trădare a interesului public este nimeni altul decât ministrul Ciprian Șerban. Acesta a fost surprins recent într-o vacanță …
• 
  După 7 luni de la explozia blocului din Rahova, ratatul Ciucu s-a decis: blocul va fi demolat
  După exact șapte luni și două zile de la devastatoarea explozie din blocul din Rahova, timp în care viața a cel puțin 400 de oameni a fost dată peste cap, se pare că ratatul Ciprian Ciucu a găsit o soluție.Au trecut exact șapte luni și două zile de la devastatoarea explozie din blocul de locuințe …
• 
  Sume uriașe de bani cash din Ucraina tranzitează ilegal România: 1,7 miliarde de euro, cel mai probabil în scopul de spălare a banilor
  Corpul de Control al Ministerului Finanțelor, în colaborare cu Autoritatea Vamală Română, a descoperit că prin România au fost tranzitați peste 1,7 miliarde de euro în numerar, într-un singur an, cel mai probabil în scopul de spălare a banilor. Analizele strategice realizate asupra declarațiilor de numerar depuse la punctele de frontieră ale României evidențiază existența …