Magazin

Câinele, un soldat desăvârșit

Încă din cele mai vechi timpuri, un câine este un ajutor indispensabil al omului. Instinctele remarcabile, curajul, forța, rezistența, inteligența dezvoltată sunt calitati ale cainilor cu care i-au servit neconditionat pe stapanii lor. Câinii și-au escortat proprietarii în război și chiar au participat la ostilități: au păzit fortărețele, au escortat patrule, au ajutat la detectarea ambuscadelor inamice, au alungat inamicul, etc.
În secolul XX, a început o nouă etapă profesională în serviciul militar al luptătorilor cu patru picioare.

In Primul și al Doilea Război Mondial, precum și în conflictele moderne, participarea cainilor in misiunile de lupta a atins un nou nivel. Creșterea accentuată a rezistenței, intensității, preciziei și diversificarii armelor au dus la trecerea la un război de tranșee. Timp de săptămâni, luni și chiar ani, armate întregi au trebuit să sape fortificatii, să se echipeze, sa ocupe poziții consolidate, sa creeze un sistem complex de comunicații, inclusiv centre de comandă și spitale. Operațiunile militare au început adesea să se desfășoare noaptea, în zone largi și prin urmare, a fost nevoie de eficiență ridicată și rapiditate în exercitarea actiunilor de observatie sau de salvare.
Simtul mirosului dezvoltat al câinilor, forța, rezistența și viteza lor, capacitatea ridicată de a învăța, sentimentul locului și devotamentul față de proprietar au fost utilizate in practica pe linia frontului.

Primii care au utilizat caini in misiunile militare au fost germanii, ale căror prime experimente în dresajul oficial a câinilor utilitari datează din anii 1880. Experimentele au avut succes, iar problema formării ulterioare a animalelor de serviciu a fost considerată la cel mai înalt nivel de stat. În 1899, a fost înființată Asociația națională de crescatori germani, iar filialele s-au deschis în toate regiunile din Germania. Organizația publică anual o listă de câini dresați in care descriu capabilitățile fiecărui animal.
Întrucât asociația era o organizație militară, toate animalele de pe lista cluburilor au fost repartizate unităților de armată corespunzătoare. Odată cu izbucnirea Primului Război Mondial, toți acești câini au fost imediat mobilizați și trimiși pe front. Astfel, din primele zile ale războiului în armata germană, erau in evidente aproximativ 6.000 de câini dresati pentru misiuni militare.

Un câine ciobănesc german cu o bobină montată pe spate pune o linie telefonică în prima linie, august 1914.
© IWM (Q 50671)

Activitatea Asociației a continuat la apogeu: centrele de dresaj au fost deschise cu dresori calificați. Câinii prinși în timpul ostilităților din Belgia și Franța au fost trimiși în Germania pentru recalificare. Posesorilor civili de animale adecvate au fost plătite cu până la 50 de mărci pentru fiecare animal de companie.
Rasele de caini preferate de germani au fost Ciobanestii germani, Dobermanii, Airedale și Rottweilers. Un accent deosebit a fost pus pe câinii folositi in transmiterea scrisorilor si a ordinelor de lupta. În timpul Primului Război Mondial, câinii de serviciu au fost utilizati atât pe fronturile de Vest cât și de Est, iar numărul lor total, potrivit diferitelor surse, a variat între 20.000 și 30.000 de animale.
Deși în anii de dinaintea primului razboi mondial, Austro-Ungaria, Franța, Italia, Turcia și alte țări au acordat atenție experienței germane în folosirea câinilor utilitari, succesul acestora în comparație cu Germania a fost destul de modest. În armata franceză la începutul războiului, erau doar 200 de câini de serviciu. Evaluând eficacitatea utilizării lor în trupele germane, francezii au început repede să prindă pasul. La 29 septembrie 1915, în cadrul Ministerului Războiului a fost înființată Divizia Serviciului Militar Canin din cadrul Ministerului Războiului. În armată erau unități speciale de câini militari format din 38 de persoane, 128 de câini principali și 10 câini de rezervă. Opt centre militare au fost înființate pentru a antrena animale în toată țara. Recrutarea animalelor de companie a fost efectuată în principal prin achiziții de la proprietari privați. De asemenea, francezii foloseau si câini de serviciu inamici. Până în 1918, armata franceză număra deja aproximativ 15.000 de câini utilitari, iar după încheierea războiului au fost supuși unui program special de reprofilare pentru nevoile civile.
În Marea Britanie, prima școală specială a fost creată abia în 1916. Până la sfârșitul războiului, au fost formati 7.000 de câini de serviciu. Unii câini, pentru aportul lor au primit distinctii înalte, care au fost curând anulate din cauza unei reguli care interzicea acordarea distinctiilor pentru animale.

O echipă de targă mobilă folosită în anii celui de-al doilea război mondial pentru evacuarea răniților.
Foto: wwii .space
În armata belgiană de câini antrenați să ducă un căruț cu o mitralieră. Poza a fost făcută pe 5 decembrie 1914. © IWM (Q 53452)

CÂINII MESAGERI

Cea mai promițătoare direcție a fost utilizarea câinilor ca mesageri. Când cablul telefonic era deteriorat, când era prea întunecat, cețos sau umed pentru a trimite porumbei, câinii au ajutat la stabilirea contactulor intre zonele militare. Câinele se deplaseaza de trei ori mai repede decât o persoană, depaseste mai ușor obstacolele și este o țintă mai puțin vizibilă pentru lunetist. Câinii mesageri pot acoperi o distanță de 5 km în doar un sfert de oră, indiferent de natura accidentată a terenului sau de acuitatea inamicului. Pentru acest serviciu, câinii au trecut printr-o selecție destul de strictă. In primul rand s-au luat in considerare anumite criterii, cum ar fi înălțimea de 40–70 cm la greabăn și o culoare neutră. Vârsta preferată a fost cuprinsă între 2 și 5 ani. Animalele trebuiau să fie suficient de puternice pentru a îndura vremea rea, privarea și oboseala, să aibă o vedere excelentă, auz și miros, să fie calmi și ascultători.
Antrenamentul câinilor se bazeaza pe instinctul animalului de a se întoarce acasă la stapanul său. Inițial, câinele este luat de la dresor pentru o distanță scurtă și pentru o perioadă scurtă de timp. Apoi, timpul creste la 12 ore, iar distanța la 5-6 km. Câinele trebuie să găsească în mod independent drumul spre casă, depășind diverse obstacole: garduri, retele de sarma ghimpata, mici canale, etc. Câinii sunt învățați să nu se teamă de împușcături și explozii, să nu acorde atenție străinilor sau altor câini, să ignore alți factori de distragere a atentiei întâmpinați pe parcurs. Perioada de pregătire dureaza în medie douăsprezece săptămâni. După primele cinci săptămâni de antrenament, câinele și dresorul erau trimisi în zona de război.
O varianta a serviciului de posta canin este transmiterea informatiilor și returul cu răspunsul primit. Un ofițer australian și-a descris întâlnirea cu un câine de comunicații în iunie 1918 pe un câmp de luptă din Franta:

„Un terrier mic se întorcea din prima linie. Datorită ploii constante și acoperirii continue, terenul s-a transformat într-o mlaștină. Micuța creatură a fugit cu toată puterea sărind cu greu, afundandu-se in noroi. Nu puteam înțelege ce se întâmplă până când nu am văzut o zgarda cu un cilindru pe gâtul câinelui. Mai auzisem despre câini mesageri. Văzând animalul de mai aproape, era clara expresia incredibil de concentrată a feței sale. „

Câinii de mesagerie au fost utilizați pe scară largă în timpul celui de-al doilea război mondial. Au trimis peste 120.000 de rapoarte de luptă, au intins peste 8.000 km de cablu telefonic. Printre luptătorii cu patru picioare, s-au întâlnit adevărați eroi. Faimosul câine Norka a transmis 2398 rapoarte de luptă în 1942-1943. Rex, un alt câine de legendă, a transmis 1.649 de rapoarte. A fost rănit de mai multe ori, a traversat Nipru de trei ori, dar a ajuns mereu la postul său.

CÂINI SANITARI

Ideea folosirii câinilor de pe câmpul de luptă pentru a căuta răniții a revenit în timpul războaielor din secolele XVIII – XIX; cu toate acestea, implementarea practică a acestui plan datează de la începutul secolului XX. Din nou, germanii au devenit pionieri în această industrie. În 1893, dresorul de animale Jean Bungarz a fondat Societatea Germană de Câini Sanitari, unde animalele au fost instruite să caute răniții, să le livreze pansamente și mâncare pentru a le anunța ordonanțele despre starea lor. Bungarz și alți entuziaști au făcut mult pentru implementarea practică a acestei idei, dar la început militarii nu au arătat prea mult interes in acest domeniu.
Abia la inceputul anului 1914 când, în condițiile inceperii luptelor si câinii special antrenați și-au demonstrat clar capacitățile, militarii au autorizat punerea în aplicare a programului. Până la începutul războiului, fiecare companie din armata germană trebuia să aibă un câine sanitar cu un dresor personal. In timpul conflictului, armatele franceze și britanice au achiziționat servicii similare.
Câinii sanitari cei mai de succes au fost de regula cei antrenati in politie, care au fost instruiți să caute urme și, atunci când o persoană a fost găsită, să dea un semn proprietarului. Cu toate acestea, a existat o diferență semnificativă față de serviciul de poliție: ordinele spitalicești ar trebui să aibă un caracter prietenos și să nu muște răniții, deci câinii dresați pentru prinderea infractorilor nu erau potriviți în scop sanitar.
De o parte și de alta a liniei frontului, specialiștii au fost nevoiți să decidă imediat cum să folosească ordinele în condiții de luptă și ce ar trebui inclus în necesarul lor. În anii de dinaintea primului razboi mondial, salvatorii St. Bernard au fost luați ca model, în căutarea oamenilor din Alpi prinsi de avalanșe. Pe câinii din prima linie, era planificat să poarte haine speciale impermeabile, cu o cruce roșie mare pe haina, să atașeze o pungă la ea, în care exista un kit de prim ajutor, pansamente, un flacon cu alcool, o lanternă, un clopoțel și harti.
Realitatea din teren a adus necesitatea de a aduce cateva modificari. Crucea rosie de pe haina a devenit o tinta usor vizibila pentru lunetistii inamici. În cea mai mare parte câinii au trebuit să lucreze noaptea, când luptele au încetat. Fiecărui câine i s-a atribuit o secțiune a fâșiei din fața liniilor de aparare, cu o dimensiune de aproximativ 220 × 50 m, pe care trebuia să o cerceteza, aducând informatii despre răniți. Câinii au fost instruiți să nu latre când au găsit soldați răniți și să ignore decedatii. Fiecare caine sanitar purta o pungă cu pansamente la gât. Găsind un soldat, s-a apropie, pentru ca acesta sa ii poata deschide geanta. Apoi, câinele ia o șapcă sau rupe o bucată de uniformă a soldatului și revine cu aceastea la dresorul său.

Asistenta cu caine sanitar in anul 1918

CÂINI GENISTI ȘI SABOTORI

Câinii genisti – Piața Roșie din Moscova în cadrul paradei Victoriei, pe 24 iunie 1945.
Foto: bratishka.ru
Zona de antrenament pentru câinii sabotori.
Foto: wwii.space

Cainele ciobanesc German Dzhulbars este singurul câine de serviciu caruia i s-a acordat Medalia de Merit. Datorită instinctului său excelent, din septembrie 1944 până în august 1945, genistii au dezamorsat 7468 de mine și peste 150 de bombe și obuze neexplodate, descoperite de cainii genisti în Cehoslovacia, Austria, România și Ungaria. Câinele a participat si la verificarea castelelor de la nord de Dunăre, a catedralelor din Viena și a Castelului Praga. Rănit la sfârșitul războiului, Dzhulbars nu a putut participa la parada Victoriei la 24 iunie 1945. Atunci câinele din Piața Roșie a fost purtat în brațe de către dresorul câinelui Alexandru Pavlovici Mazover. Din pacate, a existat si o modalitate mai putin placuta de utilizare a cainilor in conflictele militare: cainii sabotori, care in anumite cazuri erau sacrificati pentru indeplinirea misiunii. În 1935, cainii sabotori au fost adoptați de Armata Roșie. Celi mai cunoscuti dintre ei sunt „distrugătoarii de tancuri„. Câinii au fost dresați să nu se teamă de mișcarea și focul tancurilor. Pentru a-i antrena să urce in spatiul de sub rezervorul tancului, in timpul dresajului li s-a dat mâncare de pe trapa inferioară a vehiculului de luptă. În condiții de luptă, un dispozitiv exploziv (aproximativ 12 kg de TNT) era legat la un caine flamand (care nu a mai mancat nimic vreme de 1-2 zile) si eliberat spre unul din tancurile inamice, astfel încât dispozitivul exploziv exploda in locul cel mai vulnerabil al masinariei de lupta. Bineinteles, de fiecare data câinele moare in explozie. În bătălia de la Kursk din vara anului 1943, 12 tancuri germane au fost distruse cu ajutorul câinilor. În total, în anii de război, conform surselor sovietice, au fost distruse astfel până la 300 de vehicule blindate inamice. Câinii care au supraviețuit spre sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial au participat la parada victoriei.
Câinii de sabotaj au fost folosiți si în detașamentele partizane pentru a mina căile ferate și trenurile inamice. Unul dintre cei mai cunoscuți câini de sabotaj a fost ciobanescul german Decan. La Școala Centrală de Creștere Militară a Câinilor, a urmat un curs de pregătire a luptătorilor de tancuri, apoi a dobândit a doua specialitate de caine genist. În timpul operațiunii războiului feroviar, la 19 august 1943 Decan a deraiat eșalonul german în apropiere de Polotsk. Câinele s-a urcat pe o movilă păzită, a aruncat o balotă de explozibili pe șine, a apucat un știft de siguranță cu dinții și a reușit să se ascundă în pădure înainte de lovirea exploziei. Pentru pregătirea operației, instructorul câinelui, locotenentul Dina Volkats, a primit ordinul Steaua Roșie.

Cainele Dzhulbars, 1944.
Foto: saint-petersburg.ru

Astăzi, câinii de serviciu militar continuă să facă parte din orice armată modernă, poliție și forțe speciale de interventie. Doar în Statele Unite, există 2.500 de câini în serviciul militar și alți 700 își trăiesc onorabil pensionarea. Cele mai populare specializări sunt serviciile de securitate, operațiunile de căutare, inclusiv căutarea de droguri și muniție, descoperirea dispozitivelor explozive, etc.
Armata americană cheltuie aproximativ 150.000 de dolari pentru a antrena un câine de serviciu, ceea ce este comparabil cu costul antrenării unui soldat. Cel mai adesea, ciobanestii germani fac serviciul militar, urmați de ciobanestii belgieni și labradori.

  • Cum s-au certat Ceauşescu şi Brejnev pentru TEZAURUL românesc de la Moscova
    În 1965, cu ocazia unei vizite oficiale, Nicolae Ceauşescu i-a comunicat liderului sovietic Leonid Brejnev că legăturile dintre România şi URSS vor fi condiţionate de returnarea tezaurului românesc. Subiectul nu figura pe ordinea de zi. Totuşi, Ceauşescu a deschis problema tezaurului, iar atmosfera a devenit fantastic de încordată, arată transcrierea discuţiilor purtate acum 47 de …
  • Apa din subsolul planetei Marte infirmă așteptările
    O nouă analiză a datelor seismice obținute de misiunea InSight de pe Marte a NASA a scos la iveală câteva surprize de proporții. Prima surpriză: primii 300 de metri din subsolul de la locul de aterizare de lângă ecuatorul marțian conțin doar puțină gheață, potrivit SciTechDaily. „Am descoperit că scoarța lui Marte este slabă și poroasă. …
  • Scutul de beton pus în calea Prutului pentru care Ceaușescu a cheltuit 60 de tone de aur pur. Cum a fost construit barajul Stânca-Costești, clasificat al treilea cel mai mare din Europa
    Una dintre cele mai importante mega-structuri construite vreodată în România este barajul ridicat pe Prut la Stânca-Costeşti în judeţul Botoşani. Specialiştii care îl administrează spun că pentru ridicarea acestuia s-a cheltuit echivalentul a 60 de tone de aur. În nordul României, Prutul reprezintă ultima redută a Uniunii Europene. În dreptul localităţii Stânca din judeţul Botoşani, …
  • Raport CIA. În 1989, Ungaria se pregătea să atace România
    Un raport declasificat de CIA susține că Ungaria se pregătea de un atac armat asupra României în 1989. Motivul ar fi fost frica față de Nicolae Ceaușescu, pe care maghiarii îl considerau un lider irațional.  Tensiunile dintre București și Budapesta au ajuns la un nivel extrem de ridicat cu doar o lună înainte de mișcarea …
  • 20 Iulie: Adrian Păunescu ar fi împlinit 79 de ani. ”Doamne, ocrotește-i pe Români!”
    20 iulie este ziua de naștere a lui Adrian Păunescu. Astăzi poetul ar fi împlinit 79 de ani. Adorat, contestat, iubit și hulit, Adrian Păunescu rămâne în istoria culturii române un punct de reper pentru toate generațiile născute în limba și literatura română. Un punct de reper a cărei unicitate îi dă dreptul la Veșnicie. …
  • Ștefan cel Mare, Decebal, Baba Dochia, personaje în primul joc video românesc pe blockchain în Metaverse
    Un startup din București lansează un joc video pe blockchain, inspirat din istoria și mitologia românească, care va fi compatibil cu sistemele de operare iOS și Android. Puzzles Crusade, dezvoltat de startup-ul românesc Zugzwang Labs, va fi primul joc de tip RPG (Role Playing Games) lansat pe blockchain compatibil cu sistemele de operare iOS și Android dezvoltat …
  • Birlic, o întrupare a geniului și o inestimabilă comoară  
    Astăzi se împlinesc 52 de ani de când privirea tristă, de câine bătut, despre care vorbea Radu Beligan, a rămas pentru veșnicie în inimile noastre și fiecare amintire cu Birlic este pentru noi un prilej de infinită bucurie. Dumnezeu ne pune degetul pe frunte când reuşim să intrăm perfect în pielea personajului, spunea Radu Beligan. Birlic sau Grigore …
  • Cate Blanchett: Monopolurile platformelor digitale sunt dezastruoase și periculoase
    Actrița australiană Cate Blanchett a apărat sâmbătă lumea cinematografiei, confruntată cu dominația platformelor de streaming și seriale, declarându-se îngrijorată de un model creativ unic, potrivit Le Figaro. „Monopolurile sunt dezastruoase și periculoase”, a afirmat ea, la Valencia, unde va primi premiul Goya decernat de Academia spaniolă de cinema. „Trebuie să facem în așa fel încât să …
  • Un timp prea scurt și amintiri mari despre Marin Sorescu
    Recunosc faptul că primul meu contact cu opera lui Marin Sorescu a fost oarecum dificil. În programa de liceu era inclusă piesa Iona, piesă de inspiraţie biblică… așa cum era prezentată în manual la momentul la care eram licean. La acel moment, nici teatrul nu se număra printre pasiunile mele, nici studiul sfinților și nici al epopeilor …
  • „DIVORŢUL” Anului: Marius Tucă pleacă de la Aleph-ul lui Adrian Sârbu
    „De la Smartphone la Smart TV cât le-ar trebui lumii şi luminii să ajungă?„, scria fix acum trei ani pe Instagram Marius Tucă, alături de o poză cu Adrian Sârbu. După trei ani, Tucă, realizator la Aleph News şi partener cu Adrian Sârbu pe proiecte media, se desparte de grupul media. Publicitate Potrivit informaţiilor Paginademedia.ro, Marius …
  • Lucia di Lammermoor, o poveste despre curajul de a avea curaj atunci când ai pierdut totul
    Miercuri, 12.01.2022 și Joi, 13.01.2022 începând cu orele 18:30, scena Operei Naționale Române va găzdui spectacolul “Lucia di Lammermoor”. Opera Națională București, grație managmentului inovator de care se bucură în ultima perioadă, pune în scenă o operă de o imensă valoare artistică, dar și de o perpetuă actualitate.  “Lucia di Lammermoor”, cu sprijinul managerului Daniel …
  • Moartea lui Horia Căciulescu
    Sfârșitul lunii decembrie 1989: zile și nopți cumplite în cursul cărora Bucureștiul s-a aflat în stare de asediu. Atunci, pe 21 și 22, moartea și-a făcut de cap, adusă de forțele de represiune asmuțite de Ceaușescu asupra propriului său popor. Apoi, începând cu seara de 22 decembrie, la scurt timp după ce l-a acuzat pe …
  • Avionul The Boom va duce pasagerii peste Atlantic cu viteza sunetului
    Un start-up din Colorado-SUA promite să lanseze, anul viitor, The Boom, primul avion supersonic de pasageri după legendarul Concorde. Avionul va fi de peste 2,6 ori mai rapid dcât orice alt avion şi va ajunge de la New York la Londra în numai 3,5 ore. Fondatorul şi CEO-ul The Boom, Blake Scholl, a declarat într-un …
  • Rolls-Royce afirmă că avionul său electric este cel mai rapid din lume, atingând o viteză de 623 de kilometri pe oră
    Compania britanică Rolls-Royce a anunţat vineri că avionul său electric a atins o viteză de 623 de kilometri pe oră şi că acesta este ”cel mai rapid vehiculul integral electric din lume”, relatează CNBC. Compania, care nu trebuie confundată cu Rolls-Royce Motor Cars deţinută de BMW, consideră că aşa-numitul “Spirit of Innovation” este ”cel mai …
Back to top button