Infrastructura, mediul și agricultura, fundamentul Planului Național de Redresare pentru accesarea banilor europeni negociați la Bruxelles

Infrastructura, mediul și agricultura sunt domeniile principale pe care Guvernul lucrează la identificarea proiectelor care vor fi incluse în Planul Național de Redresare, în baza căruia România va accesa fondurile europene negociate la ultimul summit european de la Bruxelles, din perioada 17-21 iulie, a anunțat președintele Klaus Iohannis, într-o declarație de presă de la Palatul Cotroceni.

Șeful statului a avut astăzi o întâlnire cu prim-ministrul Ludovic Orban și câțiva miniștri implicați în elaborarea Planului Național de Redresare și Reziliență. 

„Guvernul lucrează în prezent la identificarea proiectelor care vor fi incluse în acest program și, foarte important, este în dialog permanent cu Comisia Europeană pentru ca toate proiectele propuse în final să fie eligibile, adică să poată fi finanțate din aceste fonduri”, a declarat Klaus Iohannis. 

România a obținut luna trecută 79,9 miliarde de euro din pachetul uriaș de relansare economică a Uniunii Europene în urma crizei provocate de coronavirus, care se ridică la 1.824 de miliarde de euro și care este compus dintr-un fond de redresare de 750 de miliarde de euro (Next Generation EU – NGEU) și un Cadru Financiar Multianual 2021-2027 (CFM) de 1.074 de miliarde de euro. 

Cele 79,9 miliarde de euro vor proveni după cum urmează: 33,5 miliarde de euro din cadrul NGEU și 46,4 miliarde de euro din cadrul CFM, au declarat surse europene pentru CaleaEuropeană.ro. Sursele citate au mai precizat că alocarea de 79,9 miliarde de euro este calculată la prețurile de referință din 2018, însă în prețuri curente pachetul va ajunge la 84 de miliarde de euro.

În ce privește cele 46,4 miliarde de euro fonduri nerambursabile din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, României îi sunt alocate 26,8 miliarde de euro pentru politica de coeziune; 18,7 miliarde de euro pentru politica agricolă comună, 760 de milioane de euro din Fondul pentru o tranziție justă și 160 de milioane de euro pentru pescuit.

Președintele a mai spus că, pentru a aplica „efectiv pentru acești bani”, este nevoie de o serie „destul de lungă de acte normative”, însă „pregătirile sunt foarte avansate și Guvernul urmează să le adopte”. 

Potrivit șefului statului, infrastructura, mediul și agricultura sunt domeniile principale pe care Guvernul lucrează la identificarea proiectelor care vor fi incluse în Planul Național de Redresare.

„Eforturile Guvernului, în acest moment, se concentrează pe infrastructură. România are foarte multă nevoie de infrastructură și acum vorbesc aici în special despre autostrăzi și căi ferate. Deci, autostrăzile sunt foarte, foarte importante în această fază și în acest domeniu pot să spun că suntem foarte avansați. Avem mai multe tronsoane importante de autostradă pregătite pentru a fi incluse în proiecte cu care se solicită acești bani europeni”, a explicat președintele. 

De asemenea, acesta a menționat că a insistat „foarte mult”, în ședința de lucru de astăzi, pe partea de agricultură și protecția mediului, deoarece „fermierii români au mare nevoie să fie susținuți”. „Știm foarte bine că, pe lângă problemele cauzate de pandemie, fermierii se confruntă cu dificultăți generate încă de seceta prelungită din primăvară”, a precizat Klaus Iohannis. 

În acest sens, președintele a explicat că Guvernul lucrează „pe două direcții importante”: 

„Prima, pentru a veni în sprijinul fermierilor, Guvernul a prevăzut la rectificarea bugetară fonduri substanțiale destinate fermierilor afectați de secetă. Știu că aici au circulat tot felul de așa-numite fake news în spațiul public. Deci, încă o dată: Guvernul a prevăzut la rectificare fonduri substanțiale pentru despăgubirile fermierilor afectați de secetă. A doua linie, la fel de importantă, este pregătirea unor proiecte europene care vin să prevină astfel de situații și, în acest fel, este important de știut că lucrăm foarte intens la elaborarea unor proiecte care vizează irigații, combaterea secetelor, combaterea deșertificărilor – în general, proiecte care vin să îmbunătățească întreg cadrul, să înlesnească munca fermierilor și, în același timp, să avem grijă ca ele să aibă o componentă foarte importantă de protecție a mediului”, a declarat șeful statului. 

Sursa: Europa Liberă

• 
  Macron a impus creșterea vârstei de pensionare. Moțiunile de cenzură au eșuat. Joi se anunță greve în toată Franța
  Reforma pensiilor susţinută de preşedintele francez Emmanuel Macron şi care creşte vârsta legală de pensionare de la 62 la 64 de ani, a fost adoptată definitiv luni în Adunarea Naţională, după eşecul a două moţiuni de cenzură împotriva guvernului, relatează AFP conform Agerpres. După respingerea cu doar nouă voturi a unei prime moţiuni transpartizane, cea …
• 
  Ungaria a blocat o cerere comună a statelor membre ale UE de a emite un mandat internațional de „arestare” a lui Putin
  Ungaria a blocat o cerere comună a statelor membre ale Uniunii Europene de a emite un mandat internațional de „arestare” a președintelui rus Vladimir Putin, a informat Bloomberg. Camera preliminară a CPI, a cărei jurisdicție nu o recunoaște Rusia, a emis pe 17 martie un mandat de „arestare” a lui Putin și a avocatului poporului pentru copii Maria …
• 
  Marele regizor Silviu Purcărete respinge Premiile Uniter: Odată demascat că am 72 de ani, că sînt de parte bărbătească, ca să nu mai pomenim, Doamne fereşte, şi de alte beteşuguri incorecte politic, mi-am dat şi eu seama că nominalizarea mea pentru un premiu de regie este în răspar cu aşteptările unor tineri confraţi şi surori şi generatoare de agitaţie şi indignări
  Silviu Purcărete, unul dintre cei mai importanți regizori din teatrul românesc, a anunțat în această seară că se retrage de pe lista nominalizărilor la Premiile UNITER, în urma reacțiilor apărute în spațiul public, în care mai mulți tineri regizori au criticat juriul pentru ignorarea noii generații de artiști la nominalizările pentru categoriile „Cel mai bun …
• 
  Peter Szijjarto, despre planul UE de a cumpăra muniție pentru Ucraina: Ungaria nu livrează arme, noi vrem pace
  Ungaria nu doreşte să trimită muniţie Ucrainei, deşi nu va opri alte state ale UE să procedeze astfel, a declarat luni ministrul de externe ungar, Peter Szijjarto, adăugând că Ungaria s-a abţinut în mod constructiv în această privinţă, relatează MTI și Agerpres. „Ungaria nu livrează arme (…), noi vrem pace”, a declarat Szijjarto într-o conferinţă …
• 
  Ciolacu și Ciucă au decis: România trimite armament în Ucraina
  România se numără printre cele 17 țări membre ale Uniunii Europene care au semnat proiectul de achiziție în comun de muniție ce ar urma să fie furnizată Ucrainei, informează Rador. E un plan în trei etape de transfer către Ucraina, a un milion de obuze, în valoare de două miliarde de euro în următoarele 12 …