The Guardian: China a construit 380 de lagăre de reeducare în provincia Xinjiang

China a construit 400 de lagăre în regiunea Xinjiang, în ciuda asigurărilor date de Beijing că sistemul lor de reeducare va fi desființat, scrie The Guardian, citând un raport publicat de Institutul Australian de Politici Strategice.

Potrivit unor imagini din satelit, rețeaua de lagăre din zona de vest a Chinei include 14 noi situri aflate în construcție. Aici sunt încarcerați uigurii și membrii altor minorități etnice. Din 2017 până în prezent, ASPI a identificat în zonă 380 astfel de construcții. De la investigațiile anterioare, numărul centrelor de detenție a crescut cu 100.

„Dovezile arată că în ciuda asigurărilor date de oficialii chinezi despre faptul că persoanele reținute „au absolvit cursurile de reeducare” din lagăre, continuă să se facă investiții semnificative în construcția de noi centre de detenție”, a declarat Nathan Ruser, un cercetător de la ASPI.

ASPI a făcut publice aceste informații, inclusiv coordonatele lagărelor, într-o bază de date numită Xinjiang Data Project.

Multe dintre aceste lagăre au fost ridicate în apropierea unor parcuri industriale, existând numeroase potrivit cărora o parte dintre deținuți sunt obligați la muncă forțată.

„Centrele d detenție sunt adesea în aceeași locație cu fabricile ceea ce scoate în evidență legătura directă între detenția arbitrară din Xinjiang și munca forțată”, potrivit raportului ASPI.

Uigurii, musulmani şi turcofoni, reprezintă principalul grup etnic din Xinjiang, o imensă regiune din vestul Chinei care are frontiere comune cu Afganistan şi Pakistan.

SUA, ca şi alte ţări occidentale şi numeroase organizaţii internaţionale, acuză Beijingul că îi persecută pe uiguri la scară mare şi că a internat peste un milion de musulmani din Xinjiang în lagăre de reeducare, potrivit Agerpres. China neagă acest număr şi spune că este vorba despre centre de formare profesională, menite să ajute populaţia să găsească slujbe pentru a se îndepărta de tentaţia extremismului islamist. 

Sursa: Digi24

• 
  Trădătorul Bolojan se opune proiectului de unire a Basarabiei cu România inițiat de Nicușor Dan
  Sociologul și fostul consilier prezidențial al lui Traian Băsescu, Sebastian Lăzăroiu, susține că una dintre cauzele tensiunilor dintre președintele României, Nicușor Dan, și premierul Ilie Bolojan ar putea fi viziunea diferită asupra unor proiecte strategice și a perspectivei unirii României cu R. Moldova. Lăzăroiu afirmă că Nicușor Dan ar vedea în reunificarea României cu Republica …
• 
  Zbor întârziat cu peste trei ore? UE păstrează dreptul la despăgubiri pentru pasageri
  Țările Uniunii Europene au convenit vineri să mențină pragul actual de trei ore pentru întârzierea zborurilor pentru compensare în următorul set de drepturi ale pasagerilor aerieni din UE și să solicite o mai mare transparență a prețurilor pentru bagajele de mână, a declarat reporterilor un diplomat de rang înalt al blocului comunitar. Cele 27 de …
• 
  Roberta Metsola, după decizia istorică privind Republica Moldova: „Extinderea este cel mai puternic instrument geopolitic al nostru” 
  Aprobarea unanimă de către statele membre ale Uniunii Europene a deschiderii primului grup de capitole de negociere cu Republica Moldova și Ucraina reprezintă un moment-cheie pentru parcursul european al celor două țări. În acest context, președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a subliniat că extinderea Uniunii consolidează securitatea și stabilitatea continentului și a reafirmat locul Chișinăului …
• 
  La 36 de ani de la Mineriada din 13-15 iunie, România încă orbecăie după o democrație pierdută
  Astăzi se împlinesc 36 de ani de la debutul Mineriadei din 13-15 iunie 1990, unul dintre cele mai negre și violente episoade din epoca României postdecembriste. Acum 36 de ani, cele 53 de zile de proteste anticomuniste din centrul Bucureștiului au fost reprimate cu ajutorul minerilor aduși în Capitală din Valea Jiului la ordinul lui …
• 
  Cum i-a păcălit Consiliul Superior al Magistraturii pe judecători să semneze „liste negre” cu ziariști și politicieni. „Efectiv a fost o manipulare”
  Cei 3.850 de magistrați din România despre care secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) afirmă că ar susține hotărârea din 9 iunie 2026, prin care forul indică cu nume și prenume politicieni, jurnaliști și ONG-iști responsabili pentru „un atac fără precedent la adresa independenței justiției”, au fost consultați, în realitate, cu privire …