Comunicat de presă – Administraţia Spitalelor şi Serviciilor Medicale Bucureşti
Primăria Municipiului Bucureşti, prin Administraţia Spitalelor şi Serviciilor Medicale Bucureşti (ASSMB), prezintă situaţia actualizată privind evoluţia internărilor în cele două unităţi sanitare, aflate în prima linie a luptei împotriva pandemiei de COVID-19, pe care le are în administrare – Spitalul Clinic de Boli Infecţioase şi Tropicale „Dr. Victor Babeş” şi Spitalul Clinic Colentina.
Reamintim faptul că, nici până la această dată, DSP Bucureşti nu a eliberat avizul temporar de funcţionare pentru Spitalul Clinic Colentina, întârziind nepermis de mult eliberarea acestui document. Aceasta în condiţiile în care instituţia are la dispoziţie toată documentaţia necesară, iar apelurile publice ale pacienţilor cronici şi personalului medical, prin care se solicită redeschiderea urgentă a spitalului, sunt aproape zilnice.
Duminică, 28.06.2020, La Spitalul Clinic Colentina, spital suport COVID, există 110 pacienţi infectaţi cu virusul SARS-CoV-2, dintre care 13 se află la Terapie Intensivă (ATI).
În total, de la sfârşitul lunii martie şi până în prezent, la Spitalul Clinic Colentina au fost internaţi 641 pacienţi confirmaţi cu COVID-19, dintre care 323 din Bucureşti-Ilfov şi 318 din celelalte judeţe ale ţării.
Menţionăm faptul că, Spitalul Clinic Colentina, unitate sanitară desemnată suport COVID prin ordin al ministrului Sănătăţii, nu are în structura sa o secţie de boli infecţioase.
La Spitalul de Boli Infecţioase şi Tropicale „Dr. Victor Babeş”, care dispune de 450 de paturi, sunt internate 310 persoane, dintre care şase se află la Terapie Intensivă (ATI).
În ultimele 24 de ore, numărul pacienţilor externaţi – 35, a fost mai mare decât al celor internaţi în spital – 30.
De la declanşarea pandemiei, în această unitate sanitară de fază 1 au fost internate în total 2.470 de persoane, din Bucureşti şi din ţară, din care 1.893 confirmate cu boala COVID-19.
Numărul pacienţilor infectaţi cu virusul SARS-CoV-2 care s-au vindecat la Spitalul de Boli Infecţioase şi Tropicale „Dr. Victor Babeş” este de 1.534, cel mai mare număr de pacienţi vindecaţi dintre toate spitalele COVID din România.
Numărul total de pacienţi confirmaţi cu COVID-19, internaţi în cele două spitale de elită ale Primăriei Capitalei de la începutul pandemiei, este de de 2.534.
Din datele oficiale ale INSP reiese că, în Bucureşti, până la această data, a fost înregistrat un număr de aproximativ 3.000 de pacienţi confirmaţi cu COVID-19.
BIROUL COMUNICARE ŞI RELAŢII PUBLICE ASSMB
- Statul preia controlul integral asupra Aeroporturilor București: CNAB intră din nou în proprietate publică
Compania Națională Aeroporturi București, entitate care operează cu rezultate financiare consistente aerogările Otopeni și Băneasa, urmează să fie din nou controlată integral de stat, conform deciziei de vineri a acționarilor. Decizia acționarului majoritar deschide calea renaționalizării CNAB Acționarul majoritar al Companiei Naționale Aeroporturi București (CNAB), care este statul român, prin Ministerul Transporturilor și Infrastructurii (MTI), a dat votul decisiv, vineri, pentru aprobarea intenției de a cumpăra restul de acțiuni, deținute de Fondul Proprietatea. Votul negativ al reprezentanților Franklin Templeton, nu a putut înclina balanța, astfel că urmează un întreg proces de negociere pentru a ajunge la suma pe care statul o va plăti pentru … - Chiria, un lux pentru tinerii la început de drum
Costurile tot mai ridicate ale locuințelor au transformat statul de unul singur în chirie într-o reală provocare pentru tinerii aflați șa început de carieră. O recentă postare pe Reddit a stârnit numeroase controverse și a radus în discuție o problemă foarte sensibilă a generației tinere: cum reușești să te întreții singur, când salariile sunt modeste, iar chiriile cresc în mod constant. „Cum reușiți să stati singuri în chirie? Eu, unul, nu înțeleg cum oamenii proaspăt ieșiți din facultate își pot permite să stea singuri în chirie… când și un apartament amărât cu o singură cameră ajunge la 1200-1500 de lei. Poate e o problemă majoră specifică aici, în Iași, dar mă rog. Tot aud alți oameni cam la același nivel de carieră ca mine care stau singuri în apartamente moderne cu două camere etc. Iar eu dau 700 de lei pe o cameră într-un apartament cu patru camere”, a scris românul pe Reddit. Mesajul a adunat rapid zeci de răspunsuri, iar experiențele conturează o realitate dură: pentru mulți, independența financiară vine cu compromisuri serioase sau cu sprijin din exterior. Mulți utilizatori susțin că, în spatele aparentei stabilități, există adesea sprijin din partea familiei sau renunțări importante. „Îi ajută părinții ba cu bani, ba cu mâncare gătită, nu lucrează pe minim pe economie, ci au salarii decente, au colegi sau colege de apartament (deci nu singuri cum e în postare) își fac datorii își sacrifică alte lucruri (concedii, mașină personală, livrare mâncare, haine noi tot timpul etc). Sau o combinație din cele de mai sus. De cele mai multe ori vorbim de ajutor de la părinți.” Alții vorbesc direct despre costurile și compromisurile personale. Un utilizator din București spune: „Eu stau aproape de un an singur în chirie în București. Dau aprox 2000 de lei (cu întreținerea și toate cele) dintr-un salariu de ~4000. Apartamentul e vai mama lui, dar prefer așa decât să dau mai puțin dar să mai stau cu cineva în apartament. Plătesc în plus, dar liniștea și pacea de a nu mă bruia nimeni la cap nici ziua, nici noaptea sunt neprețuite.” sursa foto: Hepta Pentru alții, începutul a fost foarte gre. Un fost student a povestit: „Acum câțiva ani când m-am mutat prima oară singur aveam venituri cam 3000 lei (salariu + bursă) și chirie 1300 lei. Nu era ușor, sincer. Încercam să mănânc cât mai ieftin și comandatul de mâncare/mâncatul în oraș erau o aroganță.” Concluzia multora este rezumată însă cel mai simplu de un alt utilizator: „Cu chiu, cu vai.” - Giorgia Meloni: Ultimul lucru pe care vreau să-l fac în viață este să-l ajut pe Putin
„Europa trebuie să înceapă negocierile directe cu Rusia pentru încetarea războiului din Ucraina” – Giorgia Meloni Premierul italian a susținut ideea președintelui francez de a relua dialogul direct cu Rusia. Potrivit lui Meloni, dacă se participă la negocieri doar cu una dintre părți, influența Europei asupra acestora va fi limitată. „Principala problemă este cine trebuie să facă acest lucru. Pentru că vom comite o greșeală dacă, pe de o parte, vom decide să reluăm negocierile cu Rusia, iar pe de altă parte, vom acționa haotic. Astfel, îi vom face un serviciu lui Putin. Și asta este ultimul lucru pe care … - UE–Mercosur este și despre globalizarea EURO. De ce sperie Beijingul și Moscova / propaganda anti-UE îl atacă
Acordul comercial UE–Mercosur, relansat și împins spre ratificare după peste 25 de ani de negocieri, este prezentat de susținători ca un pas major pentru exporturile europene și pentru accesul la o piață combinată de sute de milioane de consumatori. În culise însă, miza este mult mai mare decât tarifele vamale: UE încearcă să recupereze teren strategic în America de Sud, într-o regiune în care China a devenit principalul actor economic, iar Rusia și-a extins influența politică și informațională. În România, acordul a ajuns rapid în colimatorul partidelor pro-Kremlin, care îl atacă prin reflex propagandistic, nu prin analiză: aceeași schemă prin … - Acordul comercial UE-Mercosur, un proiect benefic pentru statele membre. Partidele putiniste din România au început să latre
Acordul comercial dintre Uniunea Europeană și blocul sud-american Mercosur, negociat de ani de zile și relansat în contextul reașezărilor economice globale, este privit de majoritatea statelor membre ca un proiect strategic: acces extins la piețe, consolidarea lanțurilor de aprovizionare și o șansă pentru exporturile europene într-o zonă cu peste 260 de milioane de consumatori. În România însă, discuția a fost rapid deturnată de partidele putiniste, care au început să împrăștie panică și sloganuri agresive, folosind orice pretext pentru a intoxica spațiul public. Cu reflexul bine cunoscut: când Europa construiește, ei latră. Un acord strategic, nu un moft birocratic Documentul urmărește …
