Comunicat de presă – Administraţia Spitalelor şi Serviciilor Medicale Bucureşti

Primăria Municipiului Bucureşti, prin Administraţia Spitalelor şi Serviciilor Medicale Bucureşti (ASSMB), prezintă situaţia actualizată privind evoluţia internărilor în cele două unităţi sanitare, aflate în prima linie a luptei împotriva pandemiei de COVID-19, pe care le are în administrare – Spitalul Clinic de Boli Infecţioase şi Tropicale „Dr. Victor Babeş” şi Spitalul Clinic Colentina.

Reamintim faptul că, nici până la această dată, DSP Bucureşti nu a eliberat avizul temporar de funcţionare pentru Spitalul Clinic Colentina, întârziind nepermis de mult eliberarea acestui document. Aceasta în condiţiile în care instituţia are la dispoziţie toată documentaţia necesară, iar apelurile publice ale pacienţilor cronici şi personalului medical, prin care se solicită redeschiderea urgentă a spitalului, sunt aproape zilnice.

Duminică, 28.06.2020, La Spitalul Clinic Colentina, spital suport COVID, există 110 pacienţi infectaţi cu virusul SARS-CoV-2, dintre care 13 se află la Terapie Intensivă (ATI).

În total, de la sfârşitul lunii martie şi până în prezent, la Spitalul Clinic Colentina au fost internaţi 641 pacienţi confirmaţi cu COVID-19, dintre care 323 din Bucureşti-Ilfov şi 318 din celelalte judeţe ale ţării.

Menţionăm faptul că, Spitalul Clinic Colentina, unitate sanitară desemnată suport COVID prin ordin al ministrului Sănătăţii, nu are în structura sa o secţie de boli infecţioase.

La Spitalul de Boli Infecţioase şi Tropicale „Dr. Victor Babeş”, care dispune de 450 de paturi, sunt internate 310 persoane, dintre care şase se află la Terapie Intensivă (ATI).

În ultimele 24 de ore, numărul pacienţilor externaţi – 35, a fost mai mare decât al celor internaţi în spital – 30.

De la declanşarea pandemiei, în această unitate sanitară de fază 1 au fost internate în total 2.470 de persoane, din Bucureşti şi din ţară, din care 1.893 confirmate cu boala COVID-19.

Numărul pacienţilor infectaţi cu virusul SARS-CoV-2 care s-au vindecat la Spitalul de Boli Infecţioase şi Tropicale „Dr. Victor Babeş” este de 1.534, cel mai mare număr de pacienţi vindecaţi dintre toate spitalele COVID din România.

Numărul total de pacienţi confirmaţi cu COVID-19, internaţi în cele două spitale de elită ale Primăriei Capitalei de la începutul pandemiei, este de de 2.534.
Din datele oficiale ale INSP reiese că, în Bucureşti, până la această data, a fost înregistrat un număr de aproximativ 3.000 de pacienţi confirmaţi cu COVID-19.

BIROUL COMUNICARE ŞI RELAŢII PUBLICE ASSMB

• 
  EXCLUSIV Contractul CMS: Bolojan, Băcanu, Gheorghiu, Ciucu și milioanele din SAFE: 1,7 milioane se facturează pentru un litigiu ”fictiv” care poate apărea în 2029
  Sunt cazuri în care nu ai nevoie de o teorie a conspirației ca să pui întrebări incomode. Ai nevoie doar de facturi, de date exacte și de câțiva oameni ale căror nume revin, din nou și din nou, în aceleași pagini. Cazul de față le are pe toate. O casă de avocatură internațională, CMS, la care lucrează fostul deputat liberal Cristian Băcanu, a încasat peste 19.000 de euro pentru o săptămână de consultanță juridică oferită Cancelariei premierului Ilie Bolojan, în cadrul programului european de apărare SAFE. Factura, datată 13 mai 2026, indică drept beneficiar Cancelaria prim-ministrului, iar suma — 95.257 …
• 
  Cum văd moldovenii viitorul țării. 54% resping unirea cu România, iar aproape jumătate vor relații echilibrate cu Rusia și UE
  Mai mult de jumătate dintre cetăţenii Republicii Molodova ar vota împotriva unirii cu România la un eventual referendum, iar aproape 50% consideră că orientarea politicii externe a R. Moldova ar trebui să fie ”echilibrată, atât cu Rusia, cât şi cu europenii”, relevă datele unui sondaj IMAS. Mai mult de jumătate dintre cei chestionaţi (54%) ar vota împotriva unirii cu România la un referendum pe această temă, iar 33% ar vota în favoarea unirii.. În ceea ce priveşte un referendum privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, 48% ar vota „”pentru” şi 34% ar vota „împotrivă”. În cazul unui referendum privind …
• 
  Trădătorul Simion recunoaște că era gata să trădeze și doar faptul că a ieșit public Georgescu l-a sucit
  Masca „anti-sistem” a căzut: George Simion recunoaște negocierile de culise de la Cotroceni și intenția de a-și trăda electoratul Liderul AUR, George Simion, a demonstrat miercuri seară că discursul său împotriva „sistemului” este doar o fațadă pentru public. Într-o intervenție la Gândul.ro, cel care pozează constant în inamicul numărul unu al vechii clase politice a recunoscut cu seninătate că a purtat negocieri intense de culise pentru învestirea Guvernului Veștea. De la portavoce în stradă, la negocieri pe ascuns Deși în spațiul public atacă virulent jocurile de putere ale partidelor tradiționale, Simion a admis că a fost un oaspete frecvent al …
• 
  Pensionară de lux la nici 49 de ani: Pensie specială de 25.000 de lei net pentru o judecătoare din Iași!
  Judecătoarea Oana Cristina Adam avea 48 de ani, nouă luni și o zi la momentul în care i-a aprobat cererea de a se retrage din activitate. După noiembrie 2025, este al doilea magistrat ieșean care s-a pensionat înainte de a împlini vârsta de 49 de ani. Conform unei decizii din 18 iunie 2026 a Secției de Judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, Oana Cristina Adam a avut o vechime de 25 de ani ca procuror și judecător, condiție necesară aprobării pensionării. Cel mai recent, ea a activat în cadrul Secției Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale de la Curtea …
• 
  Deficitul scade, nota de plată rămâne: România a cumpărat timp, nu și-a reparat statul!
  România a redus deficitul bugetar din primul trimestru la 3,6% din PIB, față de 9% în perioada similară din 2025, potrivit datelor Eurostat. Cifra oferă oxigen finanțelor publice și creditorilor un motiv să nu intre în panică. Deocamdată. Problema fundamentală rămâne însă neatinsă: ajustarea s-a făcut în principal prin taxe mai mari, venituri înghețate și presiune asupra economiei private, în timp ce statul și-a păstrat mare parte din vechile găuri. O ameliorare reală, dar scump plătită Reducerea deficitului vine după: majorarea TVA, două creșteri ale accizelor la carburanți și țigări, taxe suplimentare pentru bănci și jocuri de noroc, înghețarea pensiilor …